―Gzoëꞌ bönniꞌ, szxöni bdëꞌë lba uva ga nac laꞌ yël queëꞌ. Glequëꞌ liꞌaj qui, len gchöꞌnëꞌ rögaꞌ guiöj ga gsiëꞌ xisi uva naꞌ. Budxíëꞌ tu yuꞌu gup ga nac xtsaꞌ ga nu uyú laꞌ yël naꞌ.
’Niꞌr budödëꞌ lu naꞌquëꞌ huen dxin laꞌ yël queëꞌ naꞌ, laꞌziꞌë gatsj hueaj le unö́dzj, atiꞌ gyijëꞌ yödz ziꞌtuꞌ. 2 Catiꞌ bdxin dza luchibëꞌ le rbia, bsölëꞌë‑biꞌ biꞌi huen dxin queëꞌ tsajxiꞌbiꞌ lu naꞌquëꞌ huen dxin naꞌ le ral‑laꞌ siꞌë xanbiꞌ qui le gulabía lba uva naꞌ. 3 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë‑biꞌ biꞌi naꞌ yuguꞌ huen dxin naꞌ len glundëꞌ‑biꞌ ziꞌ, atiꞌ gulusölëꞌë‑biꞌ caꞌzbiꞌ. 4 Niꞌr bsölëꞌë‑biꞌ yetubiꞌ biꞌi huen dxin queëꞌ bönniꞌ xan laꞌ yël naꞌ, atiꞌ biꞌi ni gululadxëꞌ‑biꞌ guiöj, gululë́ꞌë icjbiꞌ. Gluꞌë döꞌ queëbiꞌ. 5 Niꞌr bsölëꞌë‑biꞌ caꞌ yetubiꞌ biꞌi huen dxin queëꞌ bönniꞌ xan laꞌ yël naꞌ, atiꞌ biꞌi ni guludöddëꞌ‑biꞌ. Bsölëꞌë‑biꞌ caꞌ zianrbiꞌ atiꞌ laꞌcbiꞌ gluncdëꞌ‑biꞌ ziꞌ len yelaꞌcbiꞌ guludödcdëꞌ‑biꞌ.
6 ’Nutur nu nagáꞌn queëꞌ xan laꞌ yël naꞌ. Nagaꞌnzbiꞌ biꞌi bönniꞌ queëꞌ atiꞌ nadxíꞌitsquinëꞌ‑biꞌ. Ga yajseytë, bsölëꞌë‑biꞌ zxiꞌnëꞌ, rnëꞌ: “Lunëꞌ ba laꞌn zxiꞌnaꞌ.” 7 Niꞌr gulanë́ꞌ laꞌ légaczëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ, taꞌnë́ꞌ: “Biꞌi ni ral‑laꞌ gaqui queëbiꞌ laꞌ yël ni. Gul‑dá, gdö́diruꞌ‑biꞌ atiꞌ gaqui queëruꞌ laꞌ yël ni.” 8 Qui lë ni naꞌ gulazönëꞌ‑biꞌ len guludöddëꞌ‑biꞌ. Gularuꞌnëꞌ‑biꞌ niꞌl laꞌ yël qui lba uva naꞌ.
9 Niꞌr gnabnëꞌ bönniꞌ nacuꞌë niꞌ Jesús, rnëꞌ:
―¿Nacx gunëꞌ chquiꞌnuꞌ, bönniꞌ xan laꞌ yël naꞌ? Huidëꞌ len huadödcdëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ, atiꞌ udödëꞌ lu naꞌgac bunách yubl laꞌ yël naꞌ.
10 ’¿Naruꞌ cu nulábniliꞌ lë naꞌ nayúj lu guich laꞌy? Cni rna:
Guiöj naꞌ gularuꞌnëꞌ bönniꞌ tuꞌcuꞌë zöꞌö,
Naꞌa nac guiöj len, squin zöꞌö.
11 Xanruꞌ Dios benëꞌ ga nac cni
Atiꞌ rubániruꞌ ca nac lë ni rléꞌiruꞌ.
12 Niꞌr gulazú gulaböꞌë laꞌzönëꞌ Jesús le táquibeꞌinëꞌ benëꞌ lsaquiꞌ ni ca nac quequëꞌ, san tádxinëꞌ bunách zian nacuáꞌ niꞌ len qui lë ni naꞌ gulucaꞌnëꞌ Lëꞌ, zhuöjquëꞌ.
Ca nac le taꞌguízxj lazgac bunách
13 Gdöd lë ni yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ uná bëꞌ naꞌ gulasölëꞌë ga zoëꞌ Jesús laꞌquëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo len bönniꞌ daꞌquëꞌ Herodes quië lunëꞌ ga bi gnëꞌ Jesús quië gac luquíëꞌ Lëꞌ. 14 Guladxinëꞌ ga naꞌ zoëꞌ Jesús bönniꞌ ni, len tëꞌ Lëꞌ:
―Bönniꞌ Usëdi, nö́zituꞌ ruꞌu didzaꞌ gdutë li. Cutu ruiꞌ ladxuꞌu bi taꞌnáz bunách, le curuyuzuꞌ le tuꞌluíꞌz cuingac bunách, san rusëdnuꞌ ca nacz le rëꞌnnëꞌ Dios lun bunách. ¿I runn netuꞌ latj zxba queëꞌ Moisés quizxj laztuꞌ le tuꞌquizxjëꞌ uláz queëꞌ César? ¿Naruꞌ uguizxjtuꞌ o cutu quizxjtuꞌ?
―Rchíxiliꞌ le cunúnbëꞌliꞌ le nayúj lu guich laꞌy len cutu nö́ziliꞌ ca nac yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios. 25 Catiꞌ lubán nup chnatgac, cutu caꞌ lutság naꞌquëꞌ, len cutu laꞌcuáꞌlenëꞌ‑nu ngul bönniꞌ, san lacquëꞌ ca nacquëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Dios, nacuꞌë yehuaꞌ yubá. 26 Naꞌa, ca nac quegac nup chnatgac chquiꞌ lubán, ¿naruꞌ cu nulábiniliꞌ le buzujëꞌ lu guich Moisés? Ruiꞌ didzaꞌ ca naꞌ bulidzëꞌ lëꞌ Dios lu yag yö́tsiꞌdauꞌ regui, rëꞌ lëꞌ: “Nedaꞌ nacaꞌ Dios queëꞌ Abraham len Dios queëꞌ Isaac, len Dios queëꞌ Jacob.” Le gnëꞌ cni quequëꞌ, nac bëꞌ nabanquëꞌ zal‑laꞌ glatiëꞌ ziꞌal. 27 Dios naquëꞌ Dios quegac nup nabangac, clëg quegac nup natgac tsaz. Szxö́nitër rchíxiliꞌ.
Le nac blau gna bëꞌë Dios
28 Bidëꞌ caꞌ ga zoëꞌ Jesús bönniꞌ gdauꞌ usëdi. Byönnëꞌ ca naꞌ gluíꞌlenëꞌ Jesús didzaꞌ len nöznëꞌ dxíꞌadauꞌ bubiꞌë didzaꞌ Jesús. Qui lë ni naꞌ gnabnëꞌ Jesús, rnëꞌ:
―¿Bizxal le gna bëꞌë Dios nactër blau ca yúguꞌtë le gna bëꞌë?
29 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lëꞌ:
―Le gna bëꞌë nactër blau ca yúguꞌtë nac lë naꞌ rna: “Gul‑yöni bunách Israel. Xanruꞌ Dios, tuzëꞌ Lëꞌ naquëꞌ Xanruꞌ. 30 Ral‑laꞌ gdxiꞌinuꞌ Xanuꞌ Dios gdu ladxuꞌu, len lu gdu icj ládxiꞌdaꞌu len lu gdu yöl‑laꞌ rejniꞌi quiuꞌ len lu gdu yöl‑laꞌ huac quiuꞌ.” Lë ni nac le gna bëꞌë nactër blau. 31 Le gna bëꞌë nac buróp, tuz ca nac. Cni rna: “Ral‑laꞌ gdxiꞌinuꞌ lzaꞌu ca nadxíꞌi cuinuꞌ.” Cutu caꞌ zoa yetú le gna bëꞌë nacr blau ca chop ni gna bëꞌë.
―Dxíꞌadauꞌ gnauꞌ, Bönniꞌ Usëdi. Le nacz rnauꞌ. Tuzëꞌ naquëꞌ Dios, len nutur nu zoa nac Dios. 33 Quië gdxiꞌiruꞌ‑nëꞌ Dios gdu ládxiꞌruꞌ, len lu gdu yöl‑laꞌ rejniꞌi queëruꞌ len lu gdu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ len lu gdu yöl‑laꞌ huac queëruꞌ, len quië gdxiꞌiruꞌ lzaꞌruꞌ ca nadxíꞌi cuinruꞌ, nacr lsacaꞌ ca yúguꞌtë böaꞌ bëdxdauꞌ rudö́dicruꞌ‑baꞌ lu bcugu laꞌy queëꞌ Dios, lencaꞌ ca yúguꞌtë böaꞌ bëdxdauꞌ ruzéguiꞌcruꞌ‑baꞌ lu bcugu naꞌ.
41 Tsal niꞌ röꞌë Jesús nchil gdauꞌ ga zoa guiꞌn ga taꞌgúꞌu bunách dumí gun, ruyúëꞌ ca tun bunách taꞌgúꞌu dumí lu guiꞌn. Dumí zian taꞌguꞌë bönniꞌ dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quequëꞌ. 42 Niꞌr bdxinnu niꞌ ngul yechiꞌ uzëbdauꞌ, gluꞌnu chop dumí lasdauꞌ, le zácaꞌgac látiꞌdauꞌz. 43 Niꞌr bulidzëꞌ yuguꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, ngul yechiꞌ uzëbdauꞌ ni gluꞌrnu ca yúguꞌtë nup bi taꞌgúꞌu lu guiꞌn qui gdauꞌ. 44 Taꞌguꞌë qui le nagáꞌnz quequëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ ni, san ngul ni, lu yöl‑laꞌ yéchiꞌdauꞌ queënu gluꞌnu gdutë laꞌz dui tsca le dëz queënu, le ral‑laꞌ gáhuinu.
<- San Marcos 11San Marcos 13 ->