—Guzóëʼ tu bönniʼ, budë́ʼë lubá uva zián ga naca lu xiyúëʼ. Guléquiëʼ lëʼa que, en guchö́ʼönëʼ tu rögaʼ guiö́j ga isíëʼ xisi uva naʼ. Budxíëʼ tu yuʼu gupa ga naca xitsáʼ ga nu uyú xiyúëʼ naʼ.
’Níʼirö budödëʼ xiyúëʼ naʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin, ilaʼziʼë gatsaj huéaj le unödzaj, ateʼ guyijëʼ yödzö ziʼtuʼ. 2 Cateʼ bidxín dza uluʼchibëʼ le ribía, gusö́l-lëʼë-biʼ biʼi huen dxin tsöjxíʼibiʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin naʼ le ral-laʼ siʼë xanbiʼ que le gulaʼbía lubá uva naʼ. 3 Níʼirö yuguʼ huen dxin naʼ gulaʼguélëʼë-biʼ biʼi naʼ, en gulundëʼ-biʼ ziʼ, ateʼ buluʼsö́l-lëʼë-biʼ cáʼasöbiʼ. 4 Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni buluʼladxëʼ-biʼ guiö́j. Buluʼlë́ʼë ícjabiʼ. Guluʼë döʼ queë́biʼ. 5 Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni gulútiëʼ-biʼ. Gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ ziánröbiʼ, ateʼ bál-labiʼ gulúngacadëʼ-biʼ ziʼ, en iaʼbál-labiʼ gulútigaquiëʼ-biʼ.
6 ’Cúnturö nu nagáʼana queëʼ xan luyú naʼ. Nagáʼanasibiʼ zxíʼinëʼ, ateʼ nadxíʼideʼenëʼ-biʼ. Ga yöjsetë, gusö́l-lëʼë-biʼ zxíʼinëʼ, rnnëʼ: “Ilunëʼ bal zxíʼinaʼ.” 7 Níʼirö yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ gulaʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: “Biʼi ni ral-laʼ guequi queë́biʼ luyú ni. Guliʼdá, gútiruʼ-biʼ, ateʼ guequi queë́ruʼ luyú ni.” 8 Que lë ni naʼ gulaʼzönëʼ-biʼ, en gulútiëʼ-biʼ. Gulaʼrúʼunëʼ-biʼ níʼilö ga dáʼgaca lubá uva naʼ.
11 Xanruʼ Dios benëʼ ga naca caní ateʼ rubániruʼ ca naca lë ni riléʼeruʼ.
12 Níʼirö taʼzóa taʼböʼë ilaʼzönëʼ Jesús tuʼ téquibeʼenëʼ bucúdzuʼë didzaʼ ca naca quégaquiëʼ, pero tádxinëʼ le ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ, en que lë ni naʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, söhuö́jgaquiëʼ.
Ca naca le taʼguízxaj lázagaca bönachi
(Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26)
13 Gudödi lë ni yuguʼ bönniʼ yudoʼ unná bëʼ naʼ gulaʼsö́l-lëʼë bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes ga zoëʼ Jesús para ilunëʼ ga bi innë́ʼ para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. 14 Bilaʼdxinëʼ bönniʼ ni ga naʼ zoëʼ Jesús, en tëʼ Lëʼ:
—Bönniʼ Usedi, nö́zituʼ ruʼu didzaʼ idútë li. Bitiʼ ruíʼi ládxuʼu bi taʼnnasö bönachi, tuʼ cabí ruyusuʼ le tuʼluíʼisö cuínguequi bönachi, pero rusë́dinuʼ ca nácatë le rë́ʼënëʼ Dios ilún bönachi. ¿Ruíʼi netuʼ lataj xibá queëʼ Moisés quizxaj laztuʼ le tuʼquizxjëʼ uláz queëʼ César? ¿Naruʼ uguízxajtuʼ o bitiʼ quízxajtuʼ?
—Richíxiliʼ tuʼ cabí núnbëʼëliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi, en bitiʼ nö́ziliʼ ca naca yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. 25 Cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ caʼ uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ bitiʼ ilaʼcuáʼlenëʼ nigula, pero ilácagaquiëʼ ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, nacuʼë yehuaʼ yubá. 26 Naʼa, ca naca quégaca nupa chinátigaca channö uluʼbán, ¿naruʼ cabí nulábaniliʼ le buzúajëʼ lu guichi Moisés? Ruíʼi didzaʼ ca naʼ bulidzëʼ Dios lëʼ lu yaga yö́tsiʼdoʼ régui. Gudxëʼ lëʼ: “Nedaʼ nacaʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob.” Tuʼ gunnë́ʼ caní quégaquiëʼ, naca bëʼ nabángaquiëʼ sal-laʼ gulátiëʼ zíʼalö. 27 Dios náquiëʼ Dios quégaca nupa nabángaca, calëga quégaca nupa nátigaca tsaz. Richíxitëröliʼ.
Le naca lo le gunná bëʼë Dios
(Mt. 22:34-40)
28 Bidëʼ caʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi ga zoëʼ Jesús. Biyönnëʼ ca naʼ guluíʼilenëʼ Jesús didzaʼ, en nö́zinëʼ dxíʼadoʼ bubiʼë Jesús didzaʼ. Que lë ni naʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ:
—¿Bízxilö le gunná bëʼë Dios nácatërö lo ca yúguʼtë le gunná bëʼë?
29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ:
—Le gunná bëʼë le nácatërö lo ca yúguʼtë naca lë naʼ rnna: “Guliʼyöni bönachi Israel. Xanruʼ Dios, tuzëʼ Lëʼ náquiëʼ Xanruʼ. 30 Ral-laʼ idxíʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en lu idú icja ládxiʼdoʼo, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca quiuʼ.” Lë ni naca le gunná bëʼë le nácatërö lo. 31 Le gunná bëʼë le naca buropi, lë́bisö ca naca. Caní rnna: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” Bitiʼ caʼ zoa iaʼtú le gunná bëʼë le nácarö lo ca chopa ni gunná bëʼë.
—Dxíʼadoʼ gunnóʼ, Bönniʼ Usedi. Le nácatë rnnoʼ. Tuzëʼ náquiëʼ Dios, en cúnturö nu zoa naca Dios. 33 Para idxíʼiruʼ-nëʼ Dios idú ládxiʼruʼ, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi queë́ruʼ, en lu idú icja ládxiʼdoʼoruʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca queë́ruʼ, en para idxíʼiruʼ luzáʼaruʼ ca nadxíʼi cuinruʼ, nácarö lesacaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ rútigacaruʼ-baʼ lu bucugu láʼayi queëʼ Dios, encaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ ruzéguiʼgacaruʼ-baʼ lu bucugu naʼ.
41 Tsanni niʼ röʼë Jesús chila yudoʼ ga zoa guíʼina ga taʼgúʼu bönachi dumí que yudóʼ, ruyúëʼ ca tun bönachi taʼgúʼu dumí lu guíʼina. Dumí zián taʼguʼë bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ. 42 Níʼirö bidxinnu tu nigula yechiʼ uzë́bidoʼ niʼ, ateʼ gulúʼunu chopa dumí lásidoʼ, le nazácaʼgaca látiʼdoʼos. 43 Níʼirö bulidzëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nigula yechiʼ uzë́bidoʼ ni gulúʼurönu ca yúguʼtë nupa bi taʼgúʼu lu guíʼina que yudoʼ. 44 Yúguʼtë bönniʼ ni taʼguʼë que le nagáʼanasö quégaquiëʼ, pero nigula ni, lu yöl-laʼ yéchiʼdoʼ queë́nu gulúʼunu idútë laʼs dui tsca le dësö queë́nu, le ral-laʼ gáhuinu.
<- San Marcos 11San Marcos 13 ->