—Libiʼiliʼ zóaliʼ ni, en riyö́niliʼ xtídzaʼa, reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa. Guliʼgún le naca dxiʼa quégaca nupa tuʼdíʼi libíʼiliʼ. 28 Guliʼnabi Dios gaca dxiʼa quégaca nupa tuaʼ döʼ queë́liʼ, en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ nupa taʼnnë́ ziʼ queë́liʼ. 29 Channö nu capaʼ tsöláʼa xaguʼ, buzë́ iaʼtsöláʼa caʼ xaguʼ. Channö nu cúa lariʼ naxóa cúdzuʼu, bëʼ lataj cúa caʼ zxoʼ. 30 Nútiʼtës nu bi inaba le dë quiuʼ, bunödzaj que, ateʼ nu cúa le nequi quiuʼ, bitiʼ unabuʼ le. 31 Ca rë́ʼëniliʼ ilún bönachi queë́liʼ, lëscaʼ caní guliʼgún quéguequi.
32 ’Channö nadxíʼisiliʼ nupa nadxíʼigaca libíʼiliʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, taʼdxíʼinëʼ nupa nadxíʼiguequi légaquiëʼ. 33 Channö runliʼ le naca dxiʼa quégacasö nupa tun dxiʼa queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ. 34 Channö runö́dzjaliʼ quégaca nupa runliʼ löza uluʼbíʼi queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, tuʼnödzjëʼ quégaca nupa tun dul-laʼ, tuʼ tunëʼ löza uluʼbíʼi quégaquiëʼ lë naʼ buluʼnödzjëʼ. 35 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa, en guliʼgún le naca dxiʼa. Buliʼnödzaj quégaca bönachi sal-laʼ bitiʼ runliʼ löza nu ubíʼi queë́liʼ. Channö caní gunliʼ, zxön naca le gataʼ queë́liʼ, ateʼ gácaliʼ zxíʼini cazëʼ Dios, Nu nácatërö lo, tuʼ runëʼ Lëʼ le naca dxiʼa quégaca bönachi bitiʼ taʼyaza ládxiʼgaca, en quégaca bönachi tuáʼ döʼ. 36 Buliʼhuéchiʼ ládxiʼliʼ bönachi ca naʼ runëʼ Xúziliʼ Dios, ruhuéchiʼ ládxëʼë yúguʼtë bönachi.
Bitiʼ ral-laʼ ichugu bë́ʼëruʼ que luzáʼaruʼ
(Mt. 7:1-5)
37 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Bitiʼ ichugu bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu ichugu bëʼ queë́liʼ. Bitiʼ cuéaj bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu cuéaj bëʼ queë́liʼ. Buliʼniti lo luzáʼaliʼ, ateʼ Dios uniti lahuëʼ caʼ libíʼiliʼ. 38 Buliʼnödzaj que luzáʼaliʼ, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Uluʼnödzjëʼ queë́liʼ le uluʼrixëʼ len tu guíʼina ribixi le naca idú, le naguirö, en naguí gate ga rëʼ, en zóaticaʼ gubá. Ca naca le ruríxiliʼ, laʼ cáʼasö urixëʼ Dios caʼ queë́liʼ.
39 Bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—¿Naruʼ huácatsö nu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la? Bitiʼ caʼ gaca, tuʼ ilaʼbixëʼ iropëʼ tu lu yeru. 40 Bitiʼ caʼ gácarëʼ lo tu bönniʼ usëda ca nu rusëdi lëʼ, pero cateʼ údxi izëdëʼ bönniʼ naʼ, gáquiëʼ ca naca nu naʼ rusëdi lëʼ.
41 ’¿Bizx que ruyúʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? 42 ¿Naruʼ huácatsö guíoʼ-nëʼ böchiʼ luzóʼo: “Bö́chaʼa, benna lataj cuejaʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j loʼ”, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? Liʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinuʼ, guléaj zíʼalö le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ, ateʼ níʼirö iléʼenuʼ dxiʼa para cuejuʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo.
Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ
(Mt. 7:17-20; 12:34-35)
43 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Tu yaga dxiʼa bitiʼ cuía le naca cáʼasö. Lëscaʼ caní, tu yaga guíʼa bitiʼ gaca cuía le naca dxiʼa. 44 Caní naca, le ribía tu yaga naca bëʼ ca naca yaga naʼ. Bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía yaga higo lu yaga yötsiʼ, en calëga lu bisequiʼ yötsiʼ bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía lubá uva. 45 Tu bönniʼ dxiʼa ruʼë didzaʼ dxiʼa tuʼ yuʼu le naca dxiʼa icja ládxiʼdaʼahuëʼ, ateʼ didzaʼ xihuiʼ ruʼë bönniʼ xihuiʼ tuʼ yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ le xihuiʼ. Rinnë́ ruáʼaruʼ ca naca le yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ.
Chopa ca gaca cuéquiruʼ xilibi yuʼu
(Mt. 7:24-27)
46 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—¿Bizx que rulídzaliʼ nedaʼ, rnnaliʼ: “Xantuʼ, Xantuʼ”, pero bitiʼ runliʼ ca rinná béʼedaʼ libíʼiliʼ? 47 Uluíʼidaʼ libíʼiliʼ ca naca nu naʼ zaʼ quiaʼ, en riyöni xtídzaʼa, en run ca rnna xtídzaʼa. 48 Nu ni naca ca tu bönniʼ, cateʼ benëʼ lidxëʼ, guchö́ʼönëʼ ga rëʼ, en guléquiëʼ xilibi yuʼu ga naca lu guiö́j. Cateʼ bötaj yegu gubóʼo, guchö́ʼöna cuita yuʼu naʼ, pero bitiʼ guca uquínnaj le, tuʼ nulibi ga naca lu guiö́j. 49 Naʼa, nu riyöni xtídzaʼa, en bitiʼ run ca rnna, nu ni naca ca tu bönniʼ benëʼ lidxëʼ ga naca lu yu cáʼasö. Bitiʼ benëʼ xilibi. Cateʼ guchö́ʼöna yegu gubóʼo cuita yuʼu naʼ, laʼ biguínnajtë, ateʼ gubixi dërö zöʼö que.
<- San Lucas 5San Lucas 7 ->