14 Voi hits lunjina a lumiljei. Un cãsãbã adratã pri munti nu poati si s-ascundã. 15 Tutashã nu s-aprindi un cãndilã tra si s-bagã sum vasã, ma tra si s-bagã pri shandan shi s-facã lunjinã trã tuts tsi suntu la casã. 16 Ashã s-lunjineadzã lunjina a voastrã nãintea a oamnjilor, tra s-veadã faptili a voastri atseali buni, shi s-mãreascã Tatãl a vostru tsi easti tu tseruri.”
21 Voi avets avdzãt cã fu dzãs a vecljilor: ‘Nu vatãmats. Caitsido tsi vatãmã va s-hibã sum giudicari.’ 22 Ma mini ma vã dzãc: Caitsido tsi s-nãrãeashti fãrã sibepi cu fratili a lui, va s-hiba giudicatã. Sh-cai lji dzãtsi a fratilui a lui: ‘Aspartã di-minti,’ va hibã sum giudicata al Sinedriu, sh-cai va lji dzãcã: ‘Glare,’ va hibã tu foclu ali Gheheni.
23 Macã tini aduts doara a ta la altar, sh-aclo aduts aminti cã fratili a tãu ari tsiva contra tini, 24 alasã aclo doara a ta, nãintea a altarlui, sh-duti ma nãinti puituea-ti cu fratili a tãu sh-deapoea toarnã-ti shi dã doara a ta.
25 Puituea-ti cu contrarlu a tãu, pãnã cãndu eshti la un cali cu nãsu, tsi s-nu ti prida contrarlu a tãu la giudicãtorlu, sh-giudicãtorlu s-ti prida la gardianlu sh-tini s-agiundz tu hapsi. 26 Dealihea tsã dzãc cã nu va eshi di-aclo, ni plãtit centezimul a fundu.
27 Voi avets avdzãt cã a vecljilor fu dzãsã: ‘Nu ncãlcats curuna.’ 28 Ma mini ma vã dzãcã cã caitsido tsi mutreashti unã muljeari tra s-u aibã, ari ncãlcatã curuna cu nãsã tu inima a lui. 29 Macã ocljiul a tãu atsel ndreptu ti dutsi tu amãrtii, scoati-l shi arucã-l diparti di tini. Cã easti ma ghini ti tini tsi s-cherdzi un di mãdularili a tali, di cãt si s-arucã tu Ghehenã tut truplu a tãu. 30 Sh-macã mãna a ta atsea ndreapta ti dutsi tu amãrtii, si-u talji shi si-u arutsi diparti di tini. Cã ma ghini easti s-cherdzi unu din mãdularili a tali, di cãt si s-arucã tu Ghehenã tut truplu a tãu.
31 Fu dzãsã tutashã: ‘Cai alasã muljearea a lui, s-lji da cartea a dispãrtsãrilje.’ 32 Ma mini ma vã dzãcã: Cãtsido tsi u alasã muljearea a lui, di cãt tu arastea a putãnsiriljei, u fatsi s-ncalcã curuna. Caitsido tsi si nsoari cu unã muljear alãsatã ncalcã curuna.
33 Voi avets avdzãtã tutashã cã a vecljilor fu dzãsã: ‘Nu fã spigiurari arãdioasi, ma mplinea spigiurarea a ta tsi lji ai faptã a Domnului.’ 34 Ma mini ma vã dzãcã: Nu spigiurats-vã dip, nitsi pri tserlu, cã easti thronlu a Dumnidzãului, 35 nitsi pri loclu, cã easti scamnul a cicioarilor a lui, nitsi pri Ierusalemlu cã easti cãsãbãlu a Amirãlu atsel marilui. 36 Nu ti spigiur nitsi pri caplu a tãu, cã nu ai fuchii s-alãgheshti icã s-lãeshti macari sh-un hir di per. 37 Ma sborlu a tãu s-hibã: ‘Ie, ie’ icã ‘Nu, nu.’ Cã itsido ma multu yini di la slablu. 38 Voi avets avdzãtã cã fu dzãsã: ‘Ocljiu trã ocljiu shi dinti trã dinti.’ 39 Ma mini ma vã dzãcã: Nu lji ncuntreadzã a arãului (cu arãu)[a]. Macã vãrã ti agudeashti pri fatsa atsea nandreapta, toarnã-lji sh-alanta. 40 Sh-macã vãrã va ti ducã tu giudic, tra s-ljea tunica a ta, dã-lji sh-mantelul. 41 Shi macã vãrã ti strindzi sã imnji unã milje, tini fã doauã cu nãsu. 42 Dã-lji a tsilui tsi ts-caftã, sh-nu arnisea s-lji dai atsilui tsi ts-caftã mprumutã. 43 Voi avets avdzãtã cã fu dzãsã: ‘S-vrei aproapilu a tãu shi s-aurãshti neamiclu a tãu.’ 44 Ma mini ma vã dzãcã: S-vrets neamitsilji a voshtri, [b]ghinicuvãntats atselji tsi vã blastimã. Fãtsets ghini atsilor tsi vã aurãscu, shi pãrãcãlsits-vã trã atselji tsi vã fac arãu, shi vã aĝunescu, 45 tra s-hits hiljilji a Tatãlui a vostru tsi easti tu tseruri. Cã elu fatsi s-easã soarili a lui pri bunjilji shi pri arãljilji, shi fatsi s-da ploai pri ndreptsãlji shi pri nidreptsãlji. 46 Cã ma s-vrets mash atselji tsi vã vor, tsi arãsplatã va avets? Nu fac ashã shi taxidarlji? 47 Sh-macã salutats mash fratsãlji a voshtri, tsi ma multã dicãt altsãlji fãtsets voi? Nu fac ashã sh-pãngãnilji? 48 S-hits ashã perfectsã ashã cum easti perfect sh-Tatãl a vostru tserescu.”
<- Mateu 4Mateu 6 ->
Languages