1 În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric, și a văzut că piatra fusese scoasă de pe mormânt. 2 De aceea a alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt ucenic pe care-l iubea Isus și le-a zis: “L-au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L-au pus!”
3 Atunci Petru și celălalt ucenic au ieșit și s-au dus la mormânt. 4 Și amândoi alergau împreună. Celălalt ucenic l-a întrecut pe Petru și a ajuns primul la mormânt. 5 S-a aplecat și a privit înăuntru, a văzut pânzele de in așezate acolo, dar n-a intrat. 6 Atunci Simon Petru a venit după el și a intrat în mormânt. A văzut așezate pânzele de in, 7 iar pânza care fusese pe capul Lui, nu era așezată împreună cu pânzele de in, ci înfășurată într-un loc de sine stătător. 8 Atunci a intrat și celălalt ucenic care venise primul la mormânt; a văzut și el și a crezut. 9 Căci încă nu cunoșteau Scriptura, că trebuie să învieze din morți. 10 Ucenicii s-au dus din nou la casele lor.
11 Dar Maria stătea afară la mormânt și plângea. Și, în timp ce plângea, s-a aplecat și s-a uitat în mormânt, 12 și a văzut doi îngeri în alb care stăteau, unul la cap și altul la picioare, unde fusese așezat trupul lui Isus. 13 Ei au întrebat-o: “Femeie, de ce plângi?”.
15 Isus i-a zis: “Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți?”
16 Isus i-a zis: “Maria.”
17 Isus i-a zis: “Nu Mă țineți, căci încă nu M-am înălțat la Tatăl Meu, ci du-te la frații Mei și spune-le: Mă înalț la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru.”
18 Maria Magdalena a venit și a spus ucenicilor că a văzut pe Domnul și că El i-a spus aceste lucruri. 19 Așadar, când s-a făcut seară în ziua aceea, prima zi a săptămânii, și când ușile erau încuiate acolo unde erau adunați discipolii, de frica iudeilor, Isus a venit, a stat în mijloc și le-a zis: “Pace vouă!”.
20 După ce a zis acestea, le-a arătat mâinile și coasta Lui. Ucenicii s-au bucurat, așadar, când L-au văzut pe Domnul. 21 Isus le-a zis din nou: “Pace vouă! Cum M-a trimis Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi”. 22 După ce a spus acestea, a suflat peste ei și le-a zis: “Primiți Duhul Sfânt! 23 Dacă iertați păcatele cuiva, i-au fost iertate. Dacă rețineți păcatele cuiva, ele au fost reținute.”
24 Dar Toma, unul din cei doisprezece, numit Didimus, nu era cu ei când a venit Isus. 25 De aceea, ceilalți discipoli i-au spus: “L-am văzut pe Domnul!”
26 După opt zile, ucenicii Lui au intrat din nou înăuntru și Toma era cu ei. Isus a venit, ușile fiind încuiate, a stat în mijloc și a zis: “Pace vouă!”. 27 Apoi i-a spus lui Toma: “Întinde aici degetul tău și vezi mâinile Mele. Întinde aici mâna ta și pune-o în coasta Mea. Nu fi necredincios, ci credincios.”
28 Toma I-a răspuns: “Domnul meu și Dumnezeul meu!”
29 Isus i-a zis: “Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei care nu au văzut și au crezut.”
30 Isus a mai făcut multe alte semne în fața ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta; 31 dar acestea sunt scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și, crezând, să aveți viață în Numele Lui.
<- Ioan 19Ioan 21 ->