1 De aceea, omule, ești de nescuzat, oricine ai fi care judeci; fiindcă în ceea ce judeci pe altul, te condamni pe tine însuți; fiindcă tu care judeci, practici aceleași lucruri. 2 Dar suntem siguri că judecata lui Dumnezeu este conform adevărului împotriva celor ce practică astfel de lucruri. 3 Și gândești aceasta, omule, care judeci pe cei ce practică astfel de lucruri și pe care le faci și tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau disprețuiești bogățiile bunătății lui și a îngăduinței și a îndelungii răbdări, neștiind că bunătatea lui Dumnezeu te conduce la pocăință? 5 Dar după împietrirea ta și inima nepocăită, îți strângi furie pentru ziua furiei și a revelării dreptei judecăți a lui Dumnezeu; 6 Care va întoarce fiecărui om conform faptelor lui; 7 Celor care prin răbdare stăruitoare în facerea binelui caută glorie și onoare și nemurire, viață eternă; 8 Dar celor certăreți și care nu ascultă de adevăr, ci ascultă de nedreptate, indignare și furie, 9 Necaz și chin peste fiecare suflet de om care lucrează răul, întâi al iudeului și de asemenea al neamului. 10 Dar glorie, onoare și pace fiecăruia care lucrează binele, întâi iudeului și de asemenea neamului. 11 Deoarece la Dumnezeu nu este părtinire. 12 Căci atâți câți au păcătuit fără lege, vor și pieri fără lege; și atâți câți au păcătuit în lege, vor fi judecați prin lege; 13 (Fiindcă nu ascultătorii legii sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci înfăptuitorii legii vor fi declarați drepți. 14 De aceea când neamurile, care nu au legea, fac prin natură lucrurile cuprinse în lege, aceștia, neavând legea, își sunt lor înșiși lege; 15 Aceștia arată lucrarea legii scrisă în inimile lor, conștiința lor de asemenea aducând mărturie și gândurile lor, în același timp acuzându-se sau scuzându-se unele pe altele), 16 În ziua când Dumnezeu va judeca tainele oamenilor prin Isus Cristos, conform evangheliei mele. 17 Iată, tu, te numești iudeu și te bazezi pe lege și te fălești cu Dumnezeu, 18 Și îi știi voia și deosebești lucruri nespus mai bune, fiind învățat din lege; 19 Și ești sigur că tu însuți ești călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric, 20 Îndrumător al celor fără minte, învățător al pruncilor, având forma cunoașterii și a adevărului în lege. 21 Tu dar, care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu care predici: Să nu furi; furi? 22 Tu care spui: Să nu comiți adulter; comiți adulter? Tu care detești idolii, comiți sacrilegiu? 23 Tu care te fălești cu legea, îl dezonorezi pe Dumnezeu prin încălcarea legii? 24 Fiindcă prin voi este blasfemiat numele lui Dumnezeu între neamuri, așa cum este scris. 25 Fiindcă circumcizia, într-adevăr, este de folos, dacă împlinești legea; dar dacă ești călcător de lege, circumcizia ta a devenit necircumcizie. 26 De aceea dacă necircumcizia ține dreptatea legii, necircumcizia lui nu i se va socoti pentru circumcizie? 27 Și necircumcizia care este prin natură, dacă împlinește legea, nu te va judeca pe tine, care prin litera legii și prin circumcizie calci legea? 28 Fiindcă iudeu nu este cel în afară; nici circumcizie cea pe dinafară, în carne; 29 Ci iudeu este cel în lăuntru; și circumcizie este aceea a inimii, în duhul, nu în literă; a cărui laudă nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu.