1 Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor. 2 Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om ieșit din morminte, cu un duh necurat, 3 Care își avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri; 4 Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și nimeni nu a fost în stare să îl îmblânzească. 5 Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre. 6 Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat, 7 Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești; 8 Fiindcă îi spusese: Ieși din omul acesta, duh necurat. 9 Și l-a întrebat: Care este numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți. 10 Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut. 11 Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând. 12 Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei. 13 Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare. 14 Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut. 16 Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci. 17 Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor. 18 Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el. 19 Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine. 20 Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau. 21 Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare. 22 Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui, 23 Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino te rog și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi. 24 Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau. 25 Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani, 26 Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău, 27 Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina. 28 Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă. 29 Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală. 30 Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele? 31 Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins? 32 Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru. 33 Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul. 34 Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta. 35 Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul? 36 Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai. 37 Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38 Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult. 39 Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme. 40 Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila. 41 Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te. 42 Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire. 43 Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.
<- Marcu 4Marcu 6 ->