1 Undată kănd Isus u fost gata ku molitva, unu dăm učenici aluj u vinjit la jăl šă ju zăs: “Domnu, ănvacănji să nji arugănj, kum ănvăca Ivan Krstitelj pă učenici aluj.”

2 Isus lju zăs alor: “Kănd vă arugăc zăšjec:

14 Isus undată u vărljit afară pă unu drak kari are mut, šă kănd u fost drakula vărljit afară dăm ala om kari are mut, puće să svitaskă, šă alčilje ominji kari u văzut aje asre ămirac. 15 A orikic dăm jej u zăs: “Jăl u vărljit afară pă drašj afară ku ažutala alu Beelzebul‡Beelzebul Beelzebul ăj altu numi dă Sotona ili dă drak. Unjer să skrijă “Beelzebub”. Asta anume značalešči “gospodar dă mušč”, šje značalešči “vladar pă drašj.” Asta numi ăj povezano ku numilje dă lažni dimizov “Baal–zebuba” dăm Ekron (veđi 2 Kr 1,2, 3, 6). princu dă demonur!” 16 Akulo asre alci kari ănšjirka pă Isus, šă jej u šjirut znak dăm nor să đe.§Ili “Jej gănđe dă la Isus să areči kă autoritetu aluj ăj dă la Dimizov.”

17 Ali Isus šćije găndurlje alor, šă lju zăs: “Totă kraljevstva kari să borulešči una ku alt, jej ur uništili kraljevstva alor. Dakă familija una ku alt să borulešči, jej šur uništili familija alor. 18 Dakă Sotona să borulešči protiv dă jăl săngur, kum kraljevstvo aluj su cănje?,*Ajišje “Sotona” ăj dă rănd dă demonur kari sljedilešči pă Sotona ka pă jăl săngur. Ku alčilje vorbi: “Dakă Sotona šă članovi dă kraljevstva alor să borulešči una ku alt kraljevstvo aluj nu su cănje.” šje rămănje dăm kraljestva aluj? Kum voj zăšjec kă ju vărljesk afară pă drašji dăm lume ku ažutala alu Beelzebul. 19 Ali dakă ju vărljesk pă drašji afară dăm lumi ku ažutala alu Beelzebul, atunšje učenici avoštri vărlješći isto afară pă drašj ku ažutală alu Beelzebul? Jej săngur u dokazali kă nus točni. 20 Ali dakă ju măj pă drašji afără ku žejtu alu Dimizov,†žejtu alu Dimizov svitešči dă pučere alu Dimizov (veđi Izl 8,19). atunšje u vinjit kraljevstva alu Dimizov la voj. 21 Kănd om bălour ăj naoružan šă păzešći kasa hunđi kustă, atunšje pămăntu aluj ăj sigurnă. 22 Ali kănd bălour om ăl napadalešći šă ăl mănănkă ku bătaje, ăj je oružje dă kari ovisilešći, šă ăj ămparcă šje u furat dă la slab om.‡Asta spunji dă Isus kari pobjedilešči pă Sotona šă pă demonurlje aluj. Isus ăj bălour om kari je kutotu dă la om bălour.

23 Kari nu ăj ku minji, ala ăj protiv dă minji šă šjinji gođe nu akulježi ku minji, ala răsăpă.§šjinji gođe nu akulježi ku minji, ala răsăpă Isus svitešči dă akuljižala dă učenikur kari ăl sljedilešči “šjinji gođ nu adušji pă ominj să vijă la minji să mă sljedilaskă, lji dušji dă la minji.”

24 Pă lok făr dă apă rov duhu fužji afară dăm om, să lutulaskă*“Lok făr dă apă” svitešči dă lok “lok pust” hunđi draku lutalešči. šă să koći lok să să odmaralskă. Dakă nu află njiš šjefălj lok, zăšji: ‘Ju uj meržji ăm napoj ăm kasa ame dăm ala om hunđi am fužjit.’ 25 Kănd draku u vinjit ăm napoj u aflat kă aje kasa ăj čistilită, šă măturată. 26 Atunšje meržji šă adušji maj šapči rov duhur maj rej dă jăl săngur, šă jej u vinji napoj ăm om šă kustă akulo. Aša alu omula are tari urăt dă kit dăm elši.”

29 Kănd u vinjit tari mulc ominj akulo, Isus su apukat să svitaskă: “Voj ominj kari kustăc ăm asta vremi, voj ščec rej ominj. Kotă znak,†Ku alčilje vorbi: “Jej gănđešči dă la minji să fak čudo ka dokaz, kă ju am vinjit dă la Dimizov.” ali njišj šjefălj altu znak no fi dat ka kum u făkut Dimizov čudo păntru prorok Jona.‡Jona Jona are prorok ăm Stari zavjet (veđi Jon 1,7; 2,10; Mt 12,40). Dă pă tri zălji, vju u vinjit afară dăm injima mari alu peščilje, ka kum Isus u vinji afară dăm gropă. 30 Šje su dogodulit alu Jona aje are znak alu Ninivljanur kari kusta ăm varuš Niniva, kă Dimizov lu mănat.§Alu ominj, kari Jona lju propovjedilit jej as re tari rej. Kusta ăm Niniva, varuš Asirija, jej as re mari neprijatelji alu Izrael (veđiJon 3). Aša šje mu su dogoduli, ju uj fi znak kă pă minji, Fišjoru alu Om kari Dimizov u mănat alu asta narod.*Ăm original skrijă: “Ka kum Jona are znak alu Ninivljanur, aša Fišjoru alu Om u fi znak alu asta naraštaj.”

31 Pă zuva kănd Dimizov u suduli, kraljica kari dă kănva vladale pă pămănt dă jug ăm Seba,†Kraljica dă la Sabe (aku ăm Jemen) putuvule păšći 1.500 kilometrur să slušalaskă mudrostu alu Salomon. Kusta 1.000 aj majnti dă Krist (veđi 1 Kr 10,1–13; 2 Ljet 9,1–12). su răđika una šă je u suduli pă heje kari kustă astăs. Je u vinjit dă pă kraju dă svijet, să slušulaskă pă Car Salomon kari are tari mudar. A aišje ăj šjinjiva maj mari dă Salomon a voj nu gănđec să punjec ureči! 32 Ăm zua kănd Dimizov u suduli, ominji kari kusta ăm varuš Niniva su răđika šă ljur suduli ominji kari aku kustă, kă jej nu sur ănkăjit kănd Jona lji propovijedale. A ajišje ăj šjinjiva maj mari dă kit Jona a voj nu vac pokajalit!”

37 Kănd Isus u svătit, unu farizej lu čimat să mănănšji la jăl akasă. Isus u mers, šă u lot lok la masă. 38 Kănd farizeju u văzut kă nu šu spălat mănjilje majnti ka kum ăj običaj alu židov, su apukat să mănănšji a farizeju su začudulit.§Farizeji ave pravilo kă ominji trăbă să spelji mănjilje ka kum ar trăbuji să fijă obredno čišć la Dimizov. 39 Ali Domnu Isus ju zăs: “Aku voj farizeji pă dă nă afară cănjec kljištaru šă teru čišć, ali pă dă nontru voj ščec pljinj dă pulkučală šă relji. 40 Voj făr dă firi! Nuj Dimizov kari u stvorulit vanjština, u stvorulit šă nutrina?*Isus koristilešči ăntribala numa să fakă dă njimik pă farizej šje nu prišjepi kă haj šje ăj ăm sufljit ăj bitno alu Dimizov. 41 Maj benj dăđec milostinja avostră dăm tot sufljitu alu heje kari lji potrebno šje voj avec, atunšje vu fi kutotu čist.

42 Ali jao avovă farizejilor! Kă voj tari vă trudulec să dăđec desetina dăm tot začinurlje šă povrčur alu Dimizov, a nu băgăc sama dă pravdă šă ljubav alu Dimizov. Una trăbă să fašjec, a hajelantă să nu propustulešč.†Trăbă să daj desetina alu nu slobud să zanamaralešč šă alčilje stvarur.

43 Ali jao avovă, farizejilor! Kă voj plăšjec lokurlje glavnă pă sastankur ăm sinagogă, šă pozdravalală ku poštovanje ăm varuš pă trgur. 44 Jao avovă, kă voj ščec ka askunsă gropă pă kari ominji umblă a nu šćijă kă obredno ăs atunšje nečisti.”‡Ešće grop as re kapalići ăm pămănt hunđi morči telurlje as re ămgrupači. Jej nu ave albi petri kum alci ominj punje pă gropur să vadă alci să nu umblji sus pă jej. Kănd Židovi umbla sus pă grop atunšje jej as re obredno nečisti. Ešće grop făšje aje să fijă aje slučajno.

45 A unu dăm učitelj dă zakonu alu Mojsije u zăs alu Isus: “Učitelju, kănd svitešć aša, tu nji vređălešć šă pă noj.”

46 Isus u zăs: “Jao šă avovă učitelji dă zakonu alu Mojsije, kă punjec pă ominj maj mult teret dă pravilurlje alu vjera dă kit šje poći om purta, a voj nu gănđec njiš ku žježjitu mik să ažutăc dă teretula să dukă. 47 Jao avovă! Kă voj gradalec spomenikur pă gropă alu proroci šă gănđec kă ku aje fišjec benji, a preci avoštri lju amurăt. 48 Aša voj svedočulec šă vă slagalec ku djela alu preci avoštri. Jej lju amurăt, a voj nastavalec ku lukru alor kănd gradalec spomenikur.§Isus fašji dă njimik pă farizeji šă pă učitelji dă zakonu alu Mojsije. Jej ščijă dă amurala dă prorok ali nu osudulešći pă preci daje kă lju amurăt. Ku alčilje vorbi: “ăm lok să lji osudulec, voj maj potvrdălec aje šă vă slagalec ku aje”. 49 Dimizov ăm mudrostu aluj u zăs: ‘Ju uj măna pă prorokur šă pă apostolur šă orikic dăm jej ur fi amurăc a alci u fi progonulic.’

50 Daje dă la asta generacijă u fi tražalită sănžilje dă la toc proroci kari u fost vărsată dăm elši dă kănd su stvorulit svetu: 51 su apuka dă la sănžilje alu Abel pănă la sănžilje alu Zaharija,*Abel are elši om kari are amurăt ăm Stari zavjet (Stv 4,1–16) šă Zaharija posljednji om kari are amurăt ăm Stari zavjet (2 Ljet 24,20–22). kari u fost amurăt ăntri žrtvenik šă ăm svetinja dă Hram. Ju vă zăk: ‘Kă kutotu asta u fi tražalit dă la asta generacijă!’†Jedini proroci kari poštivalešći ăs proroci kari u murit! Ka kum preci alor nu askulta pă prorokur ăm Stari zavjet, aša farizeji šă učitelji dă zakonu alu Mojsije nu askultă pă Isus šă nu askultă pă apostolur kari Isus u măna. Strpljenje alu Isus u fi gata, atunšje su suduli alu Izrael dă kutotu anjilje kănd jej odbacale poruka aluj.

52 Jao avovă učitelji dă zakonu alu Mojsije! Daje kă voj ac lot ăndărăt čejilje dă kraljevstva alu Dimizov.‡Isus svitešči dă istina alu Dimizov ka kum ar fi ăm kasa hunđi učitelji odbijalešči să tunji ali nu lasă alu alci să ajvi čejilje să potă tuna ăm nontru. Asta značalešči kă učitelji nu kunošći benji pă Dimizov, a jej maj nu lasă pă alci să ăl upoznulaskă. Voj săngur nac mers ăm nontru šă ac sprečilit pă alci să tunji ăm nontru kănd gănđe.”

53 Dă pă šje u fužjit Isus dă pă lokula, učitelji dă zakonu alu Mojsije šă farizeji sur ăngănđit să mergă dă pă jăl să ăl ispitivălaskă. 54 Gănđe să ăl apušji pă Isus ăm zamkă šje ar puće să zăkă protiv dă jăl numa să ăl dukă pă sud.