6 Ti pjere Simo cami bʉcʉ mʉna wihiro ijimediquiro ya wʉhʉpʉ ijiri Jesu. Tiquiro ijiri maca Betania wame tiri maca ijiri. 7 Ti wʉhʉpʉ tiquiro ihyari watoa ihcãcoro numino ehme sitiyere ne cãhta, Jesu dapu bui pio peori. Ti ehme sitiye alabastro wame tiriapʉ pose tiri. Wapa bʉjʉye co ijiri. 8 Ticoro sa pio peogʉ̃ ihñana ʉsã Jesu buhena usuaʉ.
—¿Dʉhsero ahricoro ahri core wapa bʉjʉyere sa ye siteajari? 9 Ti ehme sitiyere duaboaya. Sa duaro pajiro wapa ñeheboaya. Sa ñeheno ti niñerure pejecʉoyequinare ohoboaya ahricoro, nii ʉsã tiquiro buhena.
10 Ʉsã sa ni usuagʉ̃ ihñano, Jesu yahuri ʉsãre:
—Sa niedacãhña ticorore. Yʉhʉre quehnoano yero nine. 11 Pejecʉoyequina pehe mʉsa mehna sa ijiducueta. Sa yena tiquina pehere mʉsa oho masine. Yʉhʉ pehe ahri yehpapʉre mʉsa mehna sa ijiducusi. 12 Yʉhʉre tiquina yato pano yʉhʉ pagʉre quehnoyuro, ticoro yʉhʉre pio peori. 13 Ijirota mʉsare niita niaja. Ijipihtiro ahri yehpapʉ quehnoañe buheyere tiquina yahuropʉ ahricoro yojopʉre ticoro yerire yahueta. Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhoye ticorore masa peyequina wacũeta, ni yahuri Jesu ʉsãre.
Juda Iscariote Jesure ihña tuhtiyequinare ihñoahye
(Mr 14.10-11; Lc 22.3-6)
14 Ti pjere ihcãquiro ʉsã mehna cjʉ̃no Juda Iscariote pahia pʉhtoa cahapʉ esahye. 15 Esa, tiquinare sinituahye.
—¿Jesure mʉsare yʉhʉ ihñogʉ̃ noho puno wapa yenatari mʉsa? ni sinituahye tiquinare.
Tiquiro sa nigʉ̃ tiquina tiquirore treinta cjoeri plata cjoerire ohoahye.
16 Tiquina sa ohogʉ̃ Juda pehe Jesure tiquiro ihñoati ñamine cohtero niahye.
Jesu tiquiro buheyequina mehna tiquiro ihya bato tiri deco ijiahye
(Mr 14.12-25; Lc 22.7-23; Jn 13.21-30; 1 Co 11.23-26)
17 Sa ye pugʉ̃ yeye moremehneñe pãre tiquina ihyati deco bose deco iji dʉcari deco ʉsã tiquiro buhena Jesu cahapʉ waha, sinituu tiquirore:
—¿Noho boropʉ bose deco ijigʉ̃ mari ihyatire quehnoyu dutigʉ ohoutjari mʉhʉ ʉsãre? nii tiquirore.
18 Ʉsã sa nigʉ̃ tiquiro yʉhtiri:
—Jerusalẽpʉ wahaya. Topʉ ijiriquirore ohõ saha ni yahuya: “Marine buheriquiro tiquiro ñano yʉhdʉati deco mehenogã dʉhsatjiãñohti. Pascua ijigʉ̃ mʉhʉ ya wʉhʉpʉ Jesu ʉsãre tiquiro buhenare siho ihyati ijiñohti”, ni yahuya ti wʉhʉ upʉrore, ni ohori Jesu ʉsãre.
25 Tiquiro sa nigʉ̃ta tiquirore ihñoatiquiro Juda sinituri:
—¿Buhegʉ, mʉhʉre ihñoacjʉ ijiajari yʉhʉ? ni sinituri tiquiro.
Jesu yʉhtiri:
—Ʉ̃hʉ. Mʉhʉta ijire, nidi.
26 Sa ni yahu tuhasa ʉsã tiquiro buhena mehna ihyaro taro nidi. Sa yero Jesu pãre ne, Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, nidi. Sa ni tuhasa tire nuha, ʉsãre tiquiro buhenare itiri.
39 Sa ni tuhasa mehenogã waha nemo, yehpapʉ quehe sa, Cohãcjʉ̃re niahye:
—Mai, yʉhʉ ñano yʉhdʉatire ye dueragʉ yeracãhña. Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta yʉhʉ cahmeno saha yeracãhña. Mʉhʉ pehe masine. Mʉhʉ cahmeno saha yeya yʉhʉre, ni siniahye tiquiro Cohãcjʉ̃re.
40 Sa ni tuhasa, ihtiaro tiquiro buheyequina cahapʉ wihiro, carĩñequinare ihñahye. Tiquinare ihñano, Pedrore ohõ saha niahye:
—¿Ihcã hora waro yʉhʉ mehna carĩegʉ iji masiedajari mʉhʉ? 41 Quehnoano yeya mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃re siniducuya mʉsa, “Ñano yeari”, nina. Mʉsa tʉhotuye mehna quehnoañene ye duamene mʉsa. Mʉsa sehsaro sa ye duepenata tire ye masiedare mʉsa, ni yahuahye Jesu.
42 Sa ni yahu tuhasa, pari turi waha, Cohãcjʉ̃re siniahye:
—Mai, yʉhʉ ñano yʉhdʉatire ye duagʉ yeya yʉhʉre. Mʉhʉ cahmeno saha yeya, ni siniahye tiquiro.
43 Ni, tiquiro buheyequina ihtiaro buheyequina cahapʉ pari turi wihiahye tja. Sa wihiro carĩñequinareta ihñahye tja. Wʉjʉa purĩ yʉhdʉahye tiquinare. 44 Sa yero tiquinare cũ cã, pari turi waha, Cohãcjʉ̃re siniahye. To pano tiquiro nidiro sahata niahye tja. 45 Sa ni tuhasa tiquiro buheyequina cahapʉ wihi, tiquinare ohõ saha niahye:
57 Sa ye tiquirore ñehediquina pahia pʉhtoro Caifa wame tiriquiro ya wʉhʉpʉ ne sahye tiquirore. Ti wʉhʉpʉta marine judio masare buheyequina, bʉcʉna gʉ̃hʉ cahmecoahye. 58 Topʉ Jesure tiquina neagʉ̃ Pedro yoaropʉ tiquinare ihña nʉnʉ tãhye. Sa nʉnʉ tãno Caifa ya wʉhʉre cahmotari sahrĩnore esa, ti sahrĩno puhiapʉ sajãa wahahye. Sajã sa, ti wʉhʉre cohteyequina surara mehna dujiahye. Jesure tiquina dʉhse yegʉ̃ ihñano taro niahye.
59 Sa ye pahia pʉhtoa, apequina pʉhtoa mehna Jesure wejẽ duti duaye, ni mehoñe mehna tiquirore tiquina ñano buhiri dahreatire wacũ macamahye. 60 Tiquina yahusãtire wacũ bocaerahye. Sa wacũ bocaerapeta peyequina masa tiquirore sa ni meho yahusã maca cãhye. Sa ye pʉaro tiquina bato wihiyequina tiquirore yahusãhye tja.
61 —Ahriquiro ohõ saha nidi: “Cohãcjʉ̃ wʉhʉre cohã masiaja. Sa cohãgʉ ihtia deco wahaboro ti wʉhʉre pari turi yeitja”, tiquiro nigʉ̃ tʉhou ʉsã, ni yahusã maca cãhye Jesure.
62 Tiquina sa nidi bato pahia pʉhtoro wahcãdʉca sa, Jesure sinituahye:
65 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro pahia pʉhtoro tiquiro sañari suhtirore tʉhrẽ cãhye apequinare “Usua yʉhdʉare”, ni ihña masi dutiro.
—Cohãcjʉ̃re pajiro ñano yahuducuro nine ahriquiro. Sa ye tiquiro ñano yahuducuyere tʉho tuhasaja mari. Sa ye topequinata yahusãahdo ahriquirore. Ohõpʉta tiquiro ñano yahuducugʉ̃ tʉhoaja mari basita. 66 ¿Dʉhse yenatari mari yojopʉre ahriquirore? ni sinituahye tiquiro apequina pʉhtoare.
—Tiquiro ñari buhiri wejẽ cãno cahmene tiquirore, ni yʉhtiahye tiquina.
69 Sa ye ti wʉhʉ cahapʉ ijiri paapʉ quehnoari paapʉ Pedro pehe dujiahye. Tiquiro sa dujigʉ̃ ihñano pahia pʉhtoro cahacjõno tiquiro cahapʉ esaro, ohõ saha niahye:
—Mʉhʉ gʉ̃hʉ Jesu Galilea cjʉ̃no mehna ijiri, niahye ticoro.
70 Ticoro sa nigʉ̃ tʉhoro, Pedro ohõ saha niahye:
—¿Dʉhse ni maca cõo niajari mʉhʉ? Mʉhʉ nidiquirore ne masiedaga yʉhʉ, niahye Pedro ticorore ijipihtiyequina tiquina tʉhoropʉ.
71 Tiquiro sa nidi bato ti paa cjã sahrĩno sopecaha cahapʉ wahahye Pedro. Topʉ tiquiro ijigʉ̃ apecoro cahacjõno tiquirore ihñano, topʉ ijiyequinare ohõ saha niahye: