7 Pues te'i. ¿Biqui ti joc'oo' ti'i aj Israele? Ma' c'üma'anoo' u men Dios jabix ti u c'atoo'o. Jadi' boon a yeeta'anoo'o, jadi' a c'üma'anoo'o. U chucaana, tz'aboo' ti'i ti chichoo' u yool u betoo' a c'u' u c'atoo'o.[h] 8 Baalo' ilic ti tz'iiba'an: —Le'ec a Dioso, u tz'aj ti'ijoo' jabix ma' c'aacoo' u winiquil. Yanoo' u wich pero ma' ta'achoo' u cha'an. Yanoo' u xiquin pero ma' ta'achoo' u yubaj. Baalo' ti que'enoo' tac leeb,— cu t'an a t'an a tz'iiba'ana.[i] 9 Baala' u yadaj aj quimen rey David yoc'oloo': —Tz'ajoo' ti'i ca' cho'bocoo' u men a c'u' a qui'oo' tu wich jabix cuchi tanoo' u müchbül u men t'inc'aan wa peetz wa tanoo' u t'ochic u yoc. Usq'uintoo' u jel u sip'il a jabix u betajoo'o.[j] 10 Tz'a ti'ijoo' ti ma' tanoo' u ch'a'ic u tojil a jajil t'an jabix cuchi ch'oopoo' ti'i. Tz'a ti'ijoo' ti nococoo' u pach u men u yajil u meyaj tulacal q'uin,— cu t'an aj David ti'i a Dioso.
13 Pues te'i. Yan jun p'eel a t'an a bel in quin wadü' te'ex a ma' Israele'exe. Inen u yaj xa'num a Jesucristo a tücaa'been ta yaame'ex a ma' Israele'exe. Walac in ye'ic ti top c'abeet in meyaj[m] 14 ti'i ca' xüc-oolacoo' in wetcaal aj Israele. Baalo' ti bel u ca'a sa'albül jujun tuul tu yaamoo' in wetcaal.[n] 15 Le'ec ca' u culpachtaj a caj Israel a Dioso, u tz'aj ti'ijoo' u chucaan a cristiano yoc'olcab biqui ca' sa'albücoo'. Tucle'ex boon a qui' a bel u ca'a ti yantal le'ec ca' u c'ümoo' a Dios a caj Israele. P'aatül u ca'a jabix ca' cuxlaji tu yaam a quimen boon tuul a ti'i a Dioso, le'ecoo' aj Israele.
16 Pues te'i. Le'ecoo' aj Israele, jabixoo' jun t'uuch ti harinaja. Wa ti'i Dios a paye' tz'etz'eec a harina ichil a jun t'uuchu, ti'i Dios tulacal ilic u chucaan. Baalo' ilic etel a che'e. Wa ti'i Dios u can a che'e, ti'i ilic Dios u c'ü.[o] 17 P'icbi ma' eela'an boon jeec' u c'ü' a che' abe'e. Inche'ex a ma' Israele'exe, jabixe'ex a che' olivo a ti'i che'e. P'aati jabix tüc'be'ex tuwich a che' tu jel a boon jeec' u c'ü' a p'icbiji. Baalo' ti tane'ex a yaaltic u qui'il a che' a chucul olivo, le'ecoo' aj Israele.[p] 18 C'u' betiqui, ma' qui' ca' a wade'ex ti mas qui'e'ex tuwich boon jeec' u c'ü' a che' a p'icbiji, le'ecoo' aj Israele. Wa cuchi ca' a wade'ex ti baalo'o, c'aac te'ex ti inche'exe, chen jabixe'ex u c'ü' a che'e. Le'ecoo' aj Israele, jabix u can. Le'ec, a mas c'abeete. Le'ec u c'ü'ü, ma' ta'ach u tz'eec u muc' u cani. Le'ec u can walac u tz'eec u muc' u c'ü'ü.[q] 19 Uchac a wadique'ex: —Joc'saboo' ala'oo' ti'i ca' ocsabüco'on jabix ilic a che' abe' a p'icbi u c'ü' a ma' top qui'i, ti'i ca' tüc'büc ulaac' a mas quich'pan te'i,— que'exac cuchi. 20 Jaj ti joc'saboo' ala'oo' jabix cuchi tan u p'icbil u c'ü' a che' pero chen u men ma' u tz'ajoo' u yool tu pach a Dioso. Aleebe ocsabe'ex tuba que'ene'ex chen u men a tz'aje'ex a wool tu pach a Dioso. Ma' a betique'ex jabix top nooche'ex a meyaj u men abe'e. Saacte'ex a sip'il tu taan a Dioso.[r] 21 U ch'ücaj u chucul c'ü' a che'e, le'ecoo' aj Israele, u men ma' uchoo' u tz'ocsaj. Jede'ec ilic u ch'üquic u c'ü' a chen tüc'bi tuwich a che'e, le'ec inche'exe, wa ca' a p'üte'ex a tz'ocsic. 22 Tucle'ex u qui'il y u tz'iiquil a Dioso. Tz'iic ti'ijoo' a ma' ta'achoo' u tz'ocsaja. C'u' betiqui, qui' te'ex wa ma' a p'ütique'ex a qui'il u tz'aj te'exe. Ca' a p'üte'exe, bele'ex ilic a ca'a joc'sabül jabix ilic u c'ü' a che' abe'e.[s] 23 Le'ecoo' aj Israele, jabix u chucul c'ü' a che' abe'e, pero ch'ücbi. Wa ca' u tz'a'oo' u yool tu pach a Dioso, beloo' ilic u ca'a tüc'bül tuwich a che' abe'e. Le'ec a Dioso, u paatal u ca' tüq'uicoo' te'i.[t] 24 Inche'exe, jabixe'ex u c'ü' a che' olivo a ti'i che'e. C'u' betiqui, joc'sabe'ex te'i. Tüc'be'ex tuwich a che' olivo a quich'pana. Ma' u bel te'ex ti que'ene'ex te'i. Uxtunoo' aj Israele, jabix u chucul c'ü' a che' olivo a quich'pana. U bel ti'ijoo' ti que'enoo' te'i. Mas jede'ec u ca' tüc'bül tuwich ilic u che'il tuba joc'sabi.
28 Pues te'i. U men ma' u c'ümajoo' u pectzil a Cristojo, p'aatoo' aj Israel yalam u tz'iiquil a Dios aleebe. C'u' betiqui, joq'ui ti qui' te'ex. Yaj ilic u yuboo' aj Israel a Dioso, u men u yeetaj u caal y etel u men u t'an u tz'aj ti'ijoo' u uchben mamaa'.[x] 29 Joq'ui ti'ijoo' ti baalo' u men c'u' a walac u sijic y u yeetic a Dioso, jaj jumpul.[y] 30 Biq'uin ado'o, ma' a tz'ocsaje'ex a Diosi. C'u' betic aleebe, ch'a'bi a wotzilile'ex u men ma' u tz'ocsajoo' a Dios aj Israele. 31 Jabix ilic a mani te'exe, baalo' ilic a tan u manül ti'ijoo' aj Israel aleebe. Ma' u tz'ocsajoo' a Dioso, mentücü, bel u ca'a ch'a'bül u yotzililoo' ala'oo' jabix ilic ti ch'a'bi a wotzilile'ex. 32 Le'ec a Dioso, u ye'aj ti'ijoo' tulacal a cristiano ti ma' ta'achoo' u tz'ocsic u t'an ti'i ca' u ch'aa' u yotzilil tulacaloo'.
33 Pues te'i. Top yaab tu jajil u qui'il a Dioso, le'ec u patalil etel a c'u' u yeele. Ma' yan biqui u na'tabül tulacal c'u' ca'a ti walac u yeetic a jabix a walac u yeetiqui, wa c'u' ca'a ti walac u betic a jabix a walac u betiqui. 34 —¿Mac u yeel c'u' a walac u tuclic a Noochtzili? ¿Mac u tz'aj u na'at?[z] 35 ¿Mac payanbej u tz'aj a sij-ool ti'i a Dios ti'i ca' usq'uinbic u jel?— cu t'an u ju'um a Dioso.[aa] 36 Ma'ax mac u paye' tz'aj u men etel Dios tali tulacal a ba'al a c'u' a yana. Le'ec, u betaj tulacal ti'i ca' aalbüc u qui'il. In c'ati cuchi tan ti tanac u yaalbül u qui'il a Dios jumpul. Toj abe'e.[bb]
<- ROMANOS 10ROMANOS 12 ->- a 1 S 12:22; Jer 31:37; 2 Co 11:22; Fil 3:5
- b Elijah
- c Ro 8:29
- d Elijah
- e 1 R 19:10
- f Ro 9:27
- g Dt 9:4,5
- h Ro 10:3; Jn 10:28; 2 Ti 2:19
- i Is 29:10; Dt 29:4; Is 6:9; Jer 5:21; Ez 12:2
- j Sal 69:22
- k Ez 18:23; Ez 33:11; Hch 13:46
- l Jer 30:4; Mi 5:7; Zac 2:11
- m Hch 9:15
- n 1 Co 7:16; Stg 5:20
- o Lv 23:10
- p Jer 11:16; Sal 80:11,16; Is 6:13; Is 27:11; Ez 15:6,8; Mt 8:11,12; Ef 2:12
- q 1 Co 10:12
- r Ro 12:16; Fil 2:12
- s 1 Co 15:2; He 3:6; Jn 15:2
- t Zac 12:10; Mt 23:39; 2 Co 3:16
- u Lc 21:24
- v Is 60:15; Sal 14:7; Is 59:20
- w Jer 31:31; He 10:16
- x Dt 9:5
- y Nm 23:19
- z Is 40:13
- aa Job 35:7
- bb 1 Co 8:6; Col 1:16; Rev 1:6