3 Pues te'i. Que'en ti wool tu pach a Dioso, mentücü, ti weel ti yanaji a yoc'olcab chen etel u t'an. Yanaji ti baalo', mentücü, ma' chica'an c'u' aj etel betabi c'u' a walac ti wiliqui.[a]
4 Pues te'i. Le'ec aj Abele, u men que'en u yool tu pach a Dioso, u tz'aj a sij-ool a toj ti'i a Dioso, ma' jabix u tz'aj aj Cain. Etel u betaj ti baalo' aj Abele, c'ümbi u men a Dioso, u men toj u na'at. Le'ec a Dioso, u ye'aj ti toj u na'at aj Abele, u men u c'ümaj u sij-ool. Quimsabi. C'u' betiqui, que'en u yool tu pach a Dioso, mentücü, culaji jabix tan to u ca'ansico'on.[b]
5 Pues te'i. Le'ec aj Enoco, u men que'en u yool tu pach a Dioso, nac'sabi ti ca'an ti'i ma' u yubic a quimili. Ma' ca' cüxtabiji, u men ch'a'bi u men a Dioso. Tz'iiba'an ichil u ju'um Dios ti u betaj c'u' u c'ati a Dios ti que'en to aj Enoc wa'ye'e.[c] 6 Wa ma' que'en u yool a mac tu pach a Dioso, jumpul ma' yan biqui u betic c'u' u c'ati a Dioso. Le'ec mac u c'ati u c'ümü' a Dioso, yan u tz'ocsic ti yan a Dioso. Yan ilic u tz'ocsic ti walac u tz'abül a qui' ti'i boon tuul a walacoo' u cüxtic a Dioso.[d]
7 Pues te'i. Le'ec aj Noeje, u men que'en u yool tu pach a Dioso, u tz'ocsaj c'u' a aalbi ti'i u men a Dioso. Aalbi ti'i ti watac a yaj a ma'ax jun sut u yiloo'o, mentücü, u betaj a noxi' barco ti'i u sa'altical u bajil eteloo' u familia. Le'ec ca' u betaj abe'e, chiclaji ti ma' tojoo' u na'at u chucaan a cristiano yoc'olcab. Chiclaji ilic ti c'üma'an ala'i etel boon a que'enoo' u yool tu pach a Dioso.[e]
8 Pues te'i. Le'ec aj Abrahama, u men que'en u yool tu pach a Dioso, u tz'ocsaj c'u' u yadaj a Dioso. Aalbi ti'i ca' joc'oc ca' xi'ic tuba bel u ca'a tz'abül ti'i a lu'um u men a Dioso. Joq'ui. Tan u beel tuba ma' u yeele. 9 U men que'en u yool tu pach a Dioso, culaji ichil a lu'um a aalbi u tz'abül ti'iji. Ti baalo'o, culaji ichil u cuuchil ulaac' mac. Jabix posado u betaja. Culaji ich noc' naj jabix ilic a mejentzil aj Isaac etel jabix ilic a mamtzil aj Jacobo. Aalbi ilic ti'ijoo' u men Dios ti bel u ca'a tz'abül a lu'um ti'ijoo'o.[f] 10 Le'ec aj Abrahama, tan u paac'tic a beel ichil a caj a ma' yan q'uin u jobolo. Betabi u men Dios a caj abe'e.[g]
11 Pues te'i. Le'ec ix Saraja, u men que'en u yool tu pach a Dioso, ca'ax top yaab u jaab, tz'abi ti'i ca' yanac u yal. U yeel ti le'ec a Dioso, bel u cu bete' c'u' u yadaja, mentücü, uchi u yal.[h] 12 Ti baalo'o, ca'ax top yaab u jaab aj Abrahama, yanaji u mam ti top yaab jabix u yaabil a xülaba. Jabix ilic u yaabil a ch'ich' chi' c'ac'naaba, baalo' u yaabil.[i]
13 Pues te'i. Tulacaloo' ala'oo'o, ma' ac u c'ümajoo' c'u' a aalbi ti'ijoo' u men a Diosi. C'u' betiqui, u yeeloo' ti c'ochol u ca'a u q'uinil u tz'abüloo' ti'i tulacal a c'u' u yadaj a Dioso. U yadajoo' ti chen tanoo' u manül wa'ye' yoc'olcab. Ma' wa'ye' que'enoo' u cuuchili. Que'enoo' u yool tu pach a Dios ti quimoo'.[j] 14 Le'ec a walacoo' u yadic ti chen tanoo' u manül wa'ye' yoc'olcaba, chica'an ti tanoo' u tuclic u beel tu cuuchil.[k] 15 Wa cuchi tanoo' u tuclic u caal tuba taloo'o, yan cuchi biqui ca' usc'acoo'. 16 C'u' betiqui, que'en u yool ti'i u cuuchil a mas quich'pana, le'ec a que'en ti ca'ana. Ti baalo'o, ma' sudac a Dios ca' aalbüc ti le'ec ala'aji, u Diosoo'. U yutzquintaj a caj ti'ijoo' u cuuchil.[l]
17-18 Pues te'i. Le'ec a Dioso, u tz'aj u t'an ti'i aj Abraham. Aalbi ti'i ti yantaloo' u ca'a u mam yoc'lal aj Isaac. Que'en u yool aj Abraham tu pach a Dioso. Le'ec ti yaaltabi ilbil wa tan u tz'ocsic a Dios tu jajili, aalbi ti'i ca' u sij-oolte u mejen jabix ilic ti walac u sij-oolbol a baalche' ti'i a Dioso. U men que'en u yool tu pach a Dioso, u sij-ooltaj u mejen a jun tuul ilic tu bajil jabix ilic ti aalbi ti'iji. C'u' betiqui, wet'bi aj Abraham le'ec ti listo cuchi u quimese.[m][n] 19 U yeel ti jede'ec u paatal u ca' cuxquinbil a mac u men a Dioso, ca'ax quimen. P'aati ti'i jabix ca' cuxquinbi u mejen, le'ec aj Isaaca.
20 Pues te'i. Le'ec aj Isaaca, u men que'en u yool tu pach a Dioso, u yadaj c'u' a qui' a watac yoc'oloo' u mejen le'ec aj Jacob y aj Esau.[o]
21 Pues te'i. Le'ec aj Jacobo, u men que'en u yool tu pach a Dioso, le'ec ti watac u quimili, u yadaj a qui' a watac yoc'oloo' u mam a ca' tuulu. Le'ec a ca' tuul a qui'qui't'anboo'o, le'ecoo' u mejen aj Joseje. Le'ec aj Jacobo, tan u tz'eec u muc' tuwich u xoolte'. U c'ajsaj a Dioso.[p]
22 Pues te'i. Le'ec ti watac u jobol u cuxtal aj Joseje, u tzicbaltaj ti joc'oloo' u ca'a aj Israel tu cuenta Egipto. U tzicbaltaj abe'e, u men que'en u yool tu pach a Dioso. U yadaj ti'ijoo' ca' bensabüc u baq'uel tu pachoo' tuba u beeloo'.[q]
23 Pues te'i. Le'ecoo' u na' u tat aj Moisese, u men que'enoo' u yool tu pach a Dioso, u mucajoo' aj Moises ox p'e uj ti yanaji. Le'ec ala'oo'o, u yilajoo' ti top quich'pan a tz'ubu. Ma' saacoo' ti'i u t'an a rey yoc'ol ca' quimsabücoo' a xidal tz'ubu.[r]
24 Pues te'i. Le'ec ti winic tun aj Moisese, ma' u c'ati ca' aalbüc wa u yal u mejen a rey ala'aji, u men que'en u yool pach a Dioso. 25 Mas qui' tu wich ala'i ca' u c'ümü' a yaj eteloo' boon tuul a ti'i a Dios que tuwich u c'ümic a qui'-oolal jun p'e rato ilic etel u sip'ili.[s] 26 Tu t'an ala'aji, mas c'abeet ca' u c'ümü' a yaj u men que'en u yool tu pach a Cristo que tuwich u c'ümic boon a ayic'alil a yan tu cuenta Egipto. Baalo' u t'an u men tan u tuclic a qui' a bel u cu c'ümü' tu jobeeb a yoc'olcaba.[t]
27 Pues te'i. Joq'ui aj Moises tu cuenta Egipto u men que'en u yool tu pach a Dioso. Ma' yan u saaquil ti'i u tz'iiquil a reye. Que'en ti que'en u yool tu pach a Dios jabix cuchi u yilaj ala'i tu q'uinili, le'ec a ma' yan q'uin u yilbili.[u] 28 U men que'en u yool tu pach a Dioso, u yadaj ca' bonbaanüc u chi' a naj etel q'uic' ti'i ma' u yocol u yaj xa'num a Dios ti ca'an u quimes boon a yaax al xidal a yan te'iji. Baalo' ti yanaji a fiesta le'ec ti tan u c'ajsabül biq'uin ti mani u yaj xa'num a Dios ti ca'an yoc'oloo'.[v]
29 Pues te'i. Le'ecoo' aj Israele, manoo' junxeel a ja' Chüc C'ac'naab jabix tanoo' u manül tuwich tiquin lu'um chen u men que'enoo' u yool tu pach a Dioso. Le'ecoo' aj Egiptojo, u yaaltajoo' ilic u manül junxeel ti baalo'. Bini a ja' yoc'oloo'. Quimoo'.
30 Pues te'i. Le'ecoo' aj Israele, siete q'uin u xoytajoo' a caj Jerico. Pachili, chen u men que'enoo' u yool pach a Dios aj Israele, c'axi u cotil a caj abe'e.[w]
31 Pues te'i. Le'ec ix Rahaba, walac u cüjtal etel ca'ax macac ti winiquil biq'uin ado'o. Le'ec ti c'ochoo' ca' tuul aj Israel u yila' biqui yanil a caja, u c'ümajoo' ti qui', mentücü, ma' quimi tu yaamoo' a ma' ta'achoo' u tz'ocsic a Dios ich caj Jerico u men que'en u yool tu pach a Dioso.[x]
32 Pues te'i. ¿C'u' ulaac' a qui' ca' in wadü? Ma' yan u q'uinil in tzicbaltic aj Gedeon, ma'ax aj Barac, ma'ax aj Sanson, aj Jefte, aj David, aj Samuel. Ma'ax yan u q'uinil in tzicbaltic boon a uchben cristiano u yadaj u t'an a Dioso.[y] 33 U men que'enoo' u yool tu pach a Dioso, yan tu yaamoo' ala'oo' a uchoo' u ganar ichil a p'isbaj etel ulaac' a caja. Yan ulaac'a, u tücaa'tajoo' u yetcaal ca' u betoo' a tojo. U c'ümajoo' ilic a qui' u yadaj u tz'eec a Dioso. Yan ulaac'a, tz'aboo' ca' jantabücoo' u men a baalumu, pero ma' ilic jantaboo'.[z] 34 U men que'enoo' u yool tu pach a Dioso, yan ulaac'a, ma' chuwboo' u men a c'aac' a top mani tu pach u chücüjil. Yan ulaac'a, chema' quimsaboo' etel maasca'. Yan ulaac'a, ma' cuchi yanoo' u muc' pero yanajoo' u muc'. Yan ulaac'a, tz'aboo' u muc' tanil u p'isbaj etel ulaac' a caja. U yalca'tajoo' u yaabil u soldado.[aa] 35 U men que'enoo' u yool tu pach a Dioso, yan ix ch'up a ca' cuxquinbi u quimen, y ca' tz'abi ti'ijoo'. Yan ulaac'a, top yajcunboo' u men que'enoo' u yool tu pach a Dioso. Ma' u c'atiintajoo' u culpachte a Dios yoc'ol ca' cha'bücoo'o. Mas qui' tu wichoo' ca' cuxlacoo' ti'i a cuxtal a qui'i. Quimsaboo' ilic.[bb] 36 Yan ulaac'a, p'a'asboo', y jütz'boo' tu pach etel jatz'. Yan ulaac'a, c'üxboo' ti cadena. Tz'aboo' ti presojil. 37 Yan a p'up'uchch'inboo' asto ti quimoo'. Yan a xotboo' etel sierra y joc'oo' ich ca' xoot. Yan a yaaltaboo' emsabüloo' u yool ca' u p'ütoo' u c'ajes a Dioso. Yan a quimsaboo' etel maasca'. Yan a jadi' u q'uewelal carnero[cc] y cabro[dd] jadi' u noc' ti tanoo' u manülü. Top otziloo'. Yaj u c'ümajoo'. Yaj ilic a betaboo' ti'iji. 38 Ma' chucul u yanil a cristiano yoc'olcab ti'i ca' culacoo' a que'enoo' u yool tu pach a Dios tu yaamoo'o. Le'ec a que'enoo' u yool tu pach a Dioso, chen talac xicoo' ich p'atal lu'um. Manoo' tuwich witz. Manoo' ich naj tunich ich actun.[ee] 39 Qui' u yool a Dios etel tulacaloo' ala'oo' u men que'enoo' u yool tu pach. U yadaj u tz'eec a qui' ti'ijoo' pero ma'ax to u c'ümoo' tulacal a qui' abe'e. 40 Le'ec a Dioso, u tuclaj tun u tz'eec a mas qui' to'on. Ma' u c'ati tu junaloo' ca' tojacoo' ala'oo'. U c'ati ti quet ca' tojaco'on tu taan etel ala'oo'.[ff]
<- HEBREOS 10HEBREOS 12 ->- a Jn 1:3
- b Gn 4:4; 1 Jn 3:11,12; Mt 23:35
- c Gn 5:22,24; Lc 3:37; Jud 14
- d Nm 14:11; Nm 20:12; Sal 78:22,32; Sal 106:21; Jn 3:18,36
- e Gn 6:13; Ro 3:22; Fil 3:9
- f Gn 12:8
- g Is 14:32; 2 Co 5:1; Rev 21:1
- h Gn 17:19; Lc 1:36
- i Ro 4:19
- j Gn 49:10; Jn 8:56; 1 P 1:10-12; Gn 47:9
- k Ro 8:23-25; He 13:14
- l Ex 3:6,15; Fil 3:20
- m Gn 22:1; Stg 2:21
- n Gn 21:12
- o Gn 27:27
- p Gn 48:5; Gn 47:31
- q Gn 50:24; Ex 13:19
- r Ex 2:2; Hch 7:20; Ex 1:16; Sal 56:4; Sal 118:6; Is 8:12,13
- s Sal 84:10; Mt 5:10-12; 2 Co 4:17; Col 1:24
- t Hch 9:4
- u Ex 10:29; Ex 12:37
- v Ex 12:21
- w Jos 6:20
- x Stg 2:25
- y Jue 6:11; Jue 4:6; Jue 11:1; Jue 13:24; Is 16:1; Is 1:20
- z Dn 6:22
- aa Dn 3:25; 1 S 20:1; 2 R 20:7; 1 S 14:13
- bb 1 R 17:22
- cc tümünyuc
- dd goat
- ee 1 S 22:1; 1 S 23:15,19; 1 S 24:1; 1 R 17:3; 1 R 18:4; 1 R 19:9
- ff Ro 11:26; Rev 6:11