1 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ Mose agêc Aron aŋga gamêŋ Aiguptuŋa gebe 2 “Ajôŋ tonec êtu nêm ajôŋ samob ŋamata. Amac anac m nêm Jala ŋa ajôŋ ŋamata tonaŋ. 3 Asôm êndêŋ Israelnêŋ gôlôac gebe Êndêŋ ajôŋ tonec ŋabêc 10 ŋacwaga samob sêkôc domba ŋalatu tageŋ-tageŋ êtôm nêŋ gôlôacmôkêgeŋ, sêkôc domba tageŋ-tageŋ êtôm andugeŋ. 4 Ma lau andu teŋŋa embe nêŋ toŋ sauŋ, naŋ têtôm gebe sêniŋ domba ŋalatu teŋ e êmbacnê atom, go êsêac to lau, taŋ sêŋgôŋ mêŋbaŋ tauŋ naŋ, sêpi tageŋ, ec têtôm gebe sêniŋ domba ŋalatu tau. Lau tau nêŋ namba êtôm gebe sêniŋ domba ŋalatu teŋ e êmbacnê. 5 Aômnêm domba ŋalatu tau ŋageo teŋ ênêc atomanô. Ôkôc kapoac teŋ ŋajala tageŋ. Ôkôc domba me noniŋ ŋalatu teŋ. 6 Ajop bôc ŋalatu tau e êndêŋ ajôŋ tonec ŋabêc 14. Êndêŋ ŋabêc tonaŋ ŋaêtula Israelnêŋ gôlôac samob sêmbuc nêŋ domba ŋalatu êtômgeŋ. 7 Go sêkôc ŋadec ŋagêdô nasênsê êpi andu, taŋ sêŋgôŋ ma sêniŋ gêŋ naŋ, ŋasagiŋtêkwa sacgêdôŋa to kagêbôc. 8 Êsêac sêpac domba ma sêniŋ êndêŋ êmbêc tonaŋ êwiŋ polom ŋaluc to gêŋgaga ŋamakic. 9 Aniŋ bôc tau matac atom ma ano êsêp ku, go aniŋ atom amboac tonaŋgeŋ. Apacgeŋ ma aniŋ. Apac samucgeŋ, ŋamôkê to ŋaakaiŋ ma ŋatê. 10 Ma andec ŋapopoc ênêc e eleŋŋa lasê atom. Ŋagêdô embe ênêc, go akêŋ ja êniŋ su. 11 Aniŋ gêŋ tau ŋalêŋ amboac tonec gebe Ajandiŋ nêm ômbiŋkap to asô atapa ma amêŋgôm tôc ma aniŋ gêŋ ŋagaôgeŋ. Moasiŋ tonaŋ kêtu Apômtaunê Pasa. 12 Êndêŋ êmbêc tonaŋ aê jasêlêŋ janac laoc gamêŋ Aiguptuŋa ma janac gêŋ ŋamêc samob êndu, ŋamalac ma bôc. Ma aê jamêtôc Aiguptunêŋ anôtôi samob. Aê Apômtau. 13 Dec, taŋ ansê êpi nêm andu naŋ, êtu amacnêm ŋabelo. Embe jalic, oc jaôc lêlêc amac. Êndêŋ taŋ janac Aiguptu naŋ, gêŋwapac teŋ êpi amac to enseŋ amac su atom.

14 “Bêc tonaŋ êtu amacnêm bêc taêm ênamŋa ma amac alic bêc tau amboac Apômtaunê om teŋ. Biŋ tonaŋ êtu amacnêm gôlôac to nêŋ gôlôac nêŋ ŋagôliŋ teŋ ênêc endeŋ tôŋgeŋ. 15 Amac aniŋ polom ŋaluc êtôm bêc 7. Êndêŋ bêc ŋamataŋa amac akôc jist su aŋga nêm andu, gebe ŋac teŋ embe êniŋ polom tojist êndêŋ bêc ŋamataŋa to bêc êtu 7ŋa ŋasawa, naŋ têtiŋ eŋ su aŋga Israelnêŋ. 16 Êndêŋ bêc ŋamataŋa gôlôac dabuŋ sêkac sa. Ma êndêŋ bêc êtu 7ŋa gôlôac dabuŋ sêkac sa êtiam. Êndêŋ bêc tonaŋ lau teŋ sênam kôm atom, kôm amansaŋ gêŋ aniŋŋaŋa tageŋ, tec êtôm gebe anam. 17 Ma amac matem êndiŋ Om Polom Ŋalucŋa ŋapep, gebe êndêŋ bêc tonaŋgeŋ aê jawê amacnêm toŋ samob sêwi Aiguptu siŋ, tec amacnêm gôlôac to nêŋ gôlôac mateŋ êndiŋ bêc tonaŋ êtu nêm om. Biŋ tonaŋ êtu ŋagôliŋ teŋgeŋŋa teŋ. 18 Êndêŋ ajôŋ ŋamataŋa ŋabêc 14 ŋaêtula amac aniŋ polom ŋaluc ŋapaŋ e êndêŋ ajôŋ tonaŋ ŋabêc 21 ŋaêtula. 19 Êndêŋ bêc 7 tonaŋ jist ŋagec ênêc amacnêm andu atom. Ŋac jaba teŋ me Israel tauŋ nêŋ ŋac teŋ embe êniŋ polom tojist, naŋ têtiŋ eŋ su aŋga Israelnêŋ gôlôac. 20 Aniŋ gêŋ tojist teŋ atom, aniŋ polom ŋalucgeŋ aŋga nêm andu samob.”

21 Go Mose kêkalem Israelnêŋ laumata samob ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Ajaliŋ domba ŋalatu sa êtôm nêm gôlôacgeŋ ma ambuc domba Pasaŋa. 22 Akôc sôbolec ôndôc teŋ ma asac tôŋ êsêp dec, taŋ êpoac laclu naŋ, go ansê ŋadec êpi kagêbôc to sagiŋtêkwa sacgêdôŋa. Amacnêm teŋ êsa nê andu ŋasacgêdô êna atom e eleŋŋa lasê. 23 Gebe Apômtau êsêlêŋ ênac laoc gamêŋ gebe ênac Aiguptu. Embe êlic dec aŋga kagêbôc to sagiŋtêkwa sacgêdôŋa, go êôc lêlêc sacgêdô tonaŋ ma êkô aŋela siŋŋa auc gebe êsô nêm andu êna ma ênac amac atom. 24 Sakiŋ tonaŋ amac matem êndiŋ êtu ŋagôliŋ teŋgeŋŋa teŋ êndêŋ amac to nêm gôlôac wakuc. 25 Ma amac embe aô lasê gamêŋ, taŋ Apômtau gebe êkêŋ êndêŋ amac amboac gêjac mata su naŋ, go ajop sakiŋ dabuŋ tonaŋ. 26 Ma amacnêm gôlôac embe têtu kênac amac gebe ‘Sakiŋ dabuŋ tau ŋam amboac ondoc,’ 27 go asôm êndêŋ êsêac gebe ‘Pasa ŋada, taŋ akêŋ êndêŋ Apômtau naŋ tonec. Da tau ŋam gebe Eŋ gêôc lêlêc lau Israel nêŋ andu aŋga Aiguptu. Gêdêŋ taŋ gêjac Aiguptu naŋ, eŋ gêjam aêacnêŋ andu kêsi.’ ” Ma lau sewec to teteŋ mec gêdêŋ Apômtau.

28 Go lau Israel sêja ma sêgôm biŋ, taŋ Apômtau kêjatu gêdêŋ Mose agêc Aron naŋ, ŋanô kêsa.

29 Gêdêŋ gêbêcauc gêja lu Apômtau gêjac launêŋ ŋacsêga samob êndu aŋga gamêŋ Aiguptuŋa. Eŋ gêjac Paraonê ŋacsêga, taŋ êwê kaiŋ ênê lêpôŋ kiŋŋa to ŋac kapoacwalôŋa, taŋ gêŋgôŋ gêsuŋ kapoacwalôŋa naŋ, nê ŋacsêga ma bôc ŋamêc samob. 30 Ma Parao to nê sakiŋwaga ma lau Aiguptu samob dêdi sa gêdêŋ gêbêc ma taŋiboa kapôêŋ kêpi aŋga Aiguptu gebe ŋacmatê sêc kêtôm andu samobgeŋ. 31 Ma gêdêŋ gêbêc tonaŋgeŋ Parao kêkalem Mose agêc Aron ma kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Andi ma aêc ana. Amagêc to lau Israel awi ŋoc lau siŋ. Aêc su naanam sakiŋ Apômtau amboac asôm. 32 Akôc nêm domba to bulimakao sêwiŋ amac êtôm asôm ma ana. Ma ateŋ Apômtau gebe ênam mec aê amboac tonaŋgeŋ.”

33 Lau Aiguptu sêkac lau Israel gebe sêwi gamêŋ siŋ ŋagaôgeŋ gebe sêsôm gebe “Êsêac embe sêwi aêac siŋ atom, go aêac samob tamac êndu.” 34 Amboac tonaŋ lau Israel sêsabaŋ nêŋ suc topolom ŋaluc matac kêsêp nêŋ ŋakwê ma sêbic sa sebe sêsêlêŋ. 35 Lau Israel sêgôm kêtôm Mose kêsôm gêdêŋ êsêac ma teteŋ Aiguptu, tec sêkêŋ gêlôŋ silber to gold ma ŋakwê gêdêŋ êsêac. 36 Ma Apômtau gêgôm lau Aiguptu sêlic lau Israel ŋajam e sêkêŋ gêŋ, taŋ Israel teteŋ naŋ, gêdêŋ êsêac. Tec lau Israel sêjaŋgo gêŋ su aŋga lau Aiguptu nêŋ.

37 Ma lau Israel dêdi aŋga Rameses sêsêlêŋ sêja Sukot. Êsêacnêŋ namba amboac 600,000, mago sêsa lauo to nêŋ gôlôac sa sêwiŋ atom. 38 Ma lau jaba taêsam sêwiŋ êsêac, ma domba to bulimakao totoŋ-totoŋ sêwiŋ amboac tonaŋgeŋ. 39 Ma lau Israel sêkôc polom matac, taŋ sêmasaŋ aŋga Aiguptu naŋ, aŋga nêŋ suc ma sêpac polom ŋaluc. Polom tau ŋaluc gebe lau Aiguptu sesoc êsêac, tec nêŋ ŋasawa sêkêŋ jist êsêpŋa masi. Êsêac sêmasaŋ gêŋ sêniŋ aŋga intênaŋa gêwiŋ atom amboac tonaŋgeŋ.

40 Lau Israel sêŋgôŋ Aiguptu kêtôm jala 430. 41 Ma gêdêŋ bêc jala 430 gêbacnêŋa solopgeŋ Apômtaunê lau samob sêwi gamêŋ Aiguptuŋa siŋ. 42 Gêdêŋ gêbêc tonaŋ Apômtau gêjam jali ma gêwê êsêac sêsa aŋga Aiguptu sêja. Kêtu tonaŋŋa lau Israel nêŋ gôlôac to nêŋ gôlôac samob sênam jali êndêŋ êmbêc tonaŋ ma taêŋ ênam Apômtau.