Juaꞌa̱ nscua lo quityi. 8 Ná ndube tiꞌ cuꞌma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; jiꞌi̱ cña nu nguluꞌu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna, biꞌ ti cña ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
9 Loꞌo liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ:
―Tsoꞌo tsa ntiꞌ ma̱ chaꞌ nguxtyanu ma̱ cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna; ndulo la chaꞌ nu nguluꞌu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna, ntiꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. 10 ¿Ha ná ntsuꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo Moisés cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ saꞌni? “Tucuá ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ sti ma̱, chaꞌ nu nchcuiꞌ xtyaꞌa̱ ma̱”, nacui̱ Ni. “Si chcuiꞌ ma̱ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ sti ma̱ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ ma̱, ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ”, nacui̱ Ni. 11 Pana cuxi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ cuꞌma̱. Na nclyuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo laca si chcuiꞌ sca ñati̱ loꞌo sti nguꞌ loꞌo xtyaꞌa̱ nguꞌ ndiꞌya̱: “Ngaꞌaa caca ꞌna xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ Corbán laca lcaa chaꞌ nu ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ nquichaꞌ”. (Corbán ni, ndiꞌya̱ ntiꞌ ñacui̱ chaꞌ biꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: sca na nu cua nda nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.) 12 Ngaꞌaa nda ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ xtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ sti nguꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nguꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. 13 Ná tsoꞌo laca loꞌo nclyuꞌu ma̱ juaꞌa̱. Ngaꞌaa ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna, si juaꞌa̱ culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ; lye la ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda jyoꞌo cusuꞌ loꞌo ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ quiñaꞌa̱ tsa xaꞌ la chaꞌ cuxi nduꞌni ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
14 Ngua chaca quiyaꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu lcaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ cacua la xi.
―Cuaꞌa̱ jyaca̱ lcaa cuꞌma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ sca chaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. 15 Ná ntsuꞌu na ndacu nguꞌ nu cuaꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee nguꞌ ―nacui̱ yu―. Loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ sca chaꞌ, loꞌo ndyuꞌni nguꞌ sca cña, juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ na si cuxi tyiquee nguꞌ biꞌ. 16 Lcaa ma̱ nu ntiꞌ cuna ma̱, cuaꞌa̱ jyaca̱ tsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
17 Loꞌo ca tiyaꞌ la, liꞌ ndyatí̱ Jesús ndyaa neꞌ sca niꞌi̱. Ndyanu nu quiñaꞌa̱ ñati̱ biꞌ nde liyaꞌ ti. Loꞌo liꞌ nchcuane nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ cui̱i̱ nu nda ca ti yu.
18 ―¿Ha loꞌo cuꞌma̱ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. ¿Ha ná jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi na nu cacu na laca nu cuaꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee na? Ná taca. 19 Loꞌo cacu na sca na, liꞌ tyatí̱ biꞌ nde tyuu tuꞌba na, ca tiꞌi̱ biꞌ nde neꞌ na liꞌ; loꞌo tsaa na liyaꞌ tye lyiji chaꞌ jiꞌi̱ liꞌ ―nacui̱ Jesús.
Juaꞌa̱ nchcuiꞌ Jesús chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ tsoꞌo cacu na lcaa na nu ndacu ñati̱. 20 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
24 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa tyijyuꞌ nde loyuu su cuentya quichi̱ Sidón, nde su cuentya quichi̱ Tiro liꞌ. Ngua tiꞌ yu chaꞌ tyanu yu sca neꞌ niꞌi̱ cuaana ti cajua; pana ná ngua jiꞌi̱, chaꞌ yala ti ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ macala ndiꞌi̱ yu. 25 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu sca nu cunaꞌa̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ; ngua cuayáꞌ tiꞌ mala su ndiꞌi̱ Jesús, biꞌ chaꞌ ya̱a̱ maꞌ su ndiꞌi̱ yu. Cua ngusñi sca cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ piti, sñiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ; biꞌ chaꞌ ngutu̱ sti̱ꞌ xtyaꞌa̱ nu piti nde loo Jesús, 26 ngüijña maꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ culo yu cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ sñiꞌ, ntiꞌ maꞌ. Chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ griego nchcuiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca maꞌ, nguꞌ sirofenicia.
27 ―Clyo nda nguꞌ na cacu sñiꞌ nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ná tsoꞌo si xñi nguꞌ tyaja nu ndyacu sñiꞌ nguꞌ chaꞌ ta nguꞌ jiꞌi̱ xneꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ.
28 ―Chañi chaꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱―, pana ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu xneꞌ satya nu ndyalú neꞌ mesa laja loꞌo ndyacu nu sube ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.