―Siꞌi sca na nu tyaca̱ꞌ lijya̱ tyijyuꞌ laca chaꞌ biꞌ. 21 Ná caca ñacui̱ na ndiꞌya̱: “Nde ti ndu̱ biꞌ”; masi ndiꞌya̱ ná ñacui̱ na: “Ndejua ntucua biꞌ”. Na cua laca ycuiꞌ Ni loo ca neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ juani.
22 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Nde loo la tyalaa tyempo nu ntiꞌ tsa ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ ꞌna, masi chaca tya tsa̱ nde chalyuu tya tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo ma̱ ntiꞌ ma̱, naꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; pana ngaꞌaa ñaꞌa̱ ma̱ ꞌna liꞌ. 23 Chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ jnaꞌ liꞌ: “Nde ti ndu̱ yu”; loꞌo juaꞌa̱ chcuiꞌ nguꞌ: “Ndacua ndu̱ ycuiꞌ yu”. Pana ná tsaa ma̱, ná taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuiñi nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. 24 Seꞌi̱ ti ntyijiꞌi̱ xee tyiꞌyu nu loꞌo ndyubi, pana tyaca̱ꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ xee biꞌ tyucui nde cua̱; juaꞌa̱ caca loꞌo naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, nu loꞌo tyalaa tsa̱ biꞌ loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ ca̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ. 25 Pana clyo nscua chaꞌ lye tsa chcubeꞌ ycuiꞌ naꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ nguꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi na xtyanu tiꞌi̱ nguꞌ ꞌna. 26 Ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ ñati̱ nu ngutiꞌi̱ chalyuu saꞌni la, tyaꞌa stuꞌba nguꞌ loꞌo jyoꞌo Noé biꞌ, juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu loꞌo chaca quiyaꞌ tya̱a̱ naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱. 27 Tyaꞌa stuꞌba jyoꞌo Noé biꞌ ni, nguaꞌni nguꞌ taꞌa, ndyacu nguꞌ, ndyiꞌo nguꞌ, ngujui clyoꞌo nguꞌ; tsa biꞌ ti chaꞌ ndube tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyalaa tyempo ngüiñá nu Noé biꞌ yaca niꞌi̱ tonu. Liꞌ ndyatí̱ yu neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ loꞌo lcaa na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ yu. Loꞌo liꞌ nguaꞌya tyo clyaa biꞌ, ndye ñati̱ chalyuu ngujuii nguꞌ. 28 Loꞌo la cuiꞌ ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ su ngutiꞌi̱ jyoꞌo Lot, juaꞌa̱ caca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu tsa̱ biꞌ. Tyaꞌa quichi̱ tyi Lot ni, ndyacu nguꞌ, ndyiꞌo nguꞌ, ngüiꞌya nguꞌ yuꞌba, ndyujuiꞌ nguꞌ yuꞌba, ndyataa nguꞌ xtya̱, ngüiñá nguꞌ niꞌi̱; tsa biꞌ ti cña nu ndiya tiꞌ nguꞌ nguaꞌni nguꞌ biꞌ, 29 ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu Lot biꞌ nde quichi̱ Sodoma biꞌ. Liꞌ ngusalú Ni quiiꞌ loꞌo yuu sufri ndyaqui̱ lo yuu. Ndye chaꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ Sodoma biꞌ; tyaꞌa stuꞌba Lot ni, ngujuii lcaa nguꞌ. 30 Juaꞌa̱ caca tsa̱ biꞌ loꞌo tya̱a̱ naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ ꞌna chaca quiyaꞌ, ná ca tii nguꞌ ni tsa̱ caca biꞌ.
31 ’Nu loꞌo tyalaa tsa̱ biꞌ, si ntsuꞌu nguꞌ nu ndu̱ ca que niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo caꞌya nguꞌ ná caja tyempo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culo nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ nu ndiꞌi̱ nde niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ si ntsuꞌu nguꞌ neꞌ quixi̱ꞌ, ná caja tyempo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xtyu̱u̱ nguꞌ tya̱a̱ nguꞌ nde toꞌ tyi nguꞌ. 32 Tyiꞌu tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ jiꞌi̱ Lot tyempo biꞌ; ngua tiꞌ maꞌ xtyu̱u̱ maꞌ nde quichi̱, liꞌ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyaca maꞌ sca quee. 33 Chcunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si xcuiꞌ nclyacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱; pana quije chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si tyajaꞌa̱ ma̱, masi cujuii ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ.
34 ’Cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu caca si talya loꞌo ca̱a̱ naꞌ; si ntsiya tucua tyaꞌa ñati̱ lajaꞌ lo sca quiꞌña̱ ti, quiꞌya ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca ycuiꞌ ti liꞌ. 35 Loꞌo juaꞌa̱ si ngaꞌa̱ tucua tyaꞌa nu cunaꞌa̱ ndyoo nguꞌ ndacua̱, quiꞌya Ni jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca liꞌ. 36 Loꞌo juaꞌa̱ si ntsuꞌu tucua tyaꞌa nu quiꞌyu lo cña jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ quixi̱ꞌ, quiꞌya Ni jiꞌi̱ tsaca, tyanu chaca liꞌ.
―Ca su ntsiya sca na tyucu̱, ca biꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ culexu; juaꞌa̱ nu loꞌo tyuꞌu tiꞌi̱ ñati̱ loꞌo tye chalyuu, chcubeꞌ tsa nguꞌ liꞌ.
<- SAN LUCAS 16SAN LUCAS 18 ->