13 De ya'i aj Jesús u yälbijob ca'da:
15 ’Untu u yäc'bi cinco mil de säsäc taq'uin. Otro untu u yäc'bi chap'e mil. Otro untu u yäc'bi ump'e mil. U yäc'bi cada juntu ca' chich an u c'ajalin tuba u q'ue'nesan ni taq'uin. De ya'i bixi nat ni winic. 16 Jini u ch'i cinco mil de säsäc taq'uinba, bixi u sacän cua' u chen t'oc ni taq'uin. U chi gana t'oc otros cinco mil más. 17 Che' chich täcä u chi ni u ch'i chap'e milba. U chi gana täcä otros chap'e. 18 Jini u ch'i ump'e milba, bixi t'oc y u chi ump'e noj ch'en tuba u muque' ni taq'uin u yäc'bi u yumba.
19 ’Cuantu c'ac'a' jäläcni u bixe u yum ni ajpatanob jini, sujli tä cha'num, u jiran cua'tac u chi ni ajpatanob t'oc jini taq'uin. 20 Jinq'uin c'oti jini u ch'i cinco mil de säsäc taq'uinba, u täsi otros cinco mil, u yäle' ca'da: “Cä yum, cinco mil de säsäc taq'uin a wäc'bonba, iran ya'anda otros cinco mil acä chi gana t'oc”. 21 U yum u yälbi ca'da: “Utz chich, mejor cajpatanet, a chi chich tu toja. T'oc tz'ita' a chi tu toja. Bada q'uen cä xe cä'benet ta' c'äb, ch'a'alesan ajin ca' chich ch'a'a cäjin no'on”. 22 C'oti täcä jini u ch'i chap'e milba u yäli ca'da: “Cä yum, ni chap'e mil de säsäc taq'uin que a'bonba, iran cache' acä chi gana t'oc otros chap'e”. 23 U yum u yälbi ca'da: “Utz chich, mejor cajpatanet, a chi chich tu toja. T'oc tz'ita' a chi tu toja. Bada q'uen cä xe cä'benet ta' c'äb, ch'a'alesan ajin ca' chich ch'a'a cäjin no'on”. 24 Ji'pat c'oti täcä ni u ch'i ump'e milba u yäli ca'da: “Cä yum, ti täj c'ajalin cache' tä' cäräxet, a laj ch'ämben u jut ni päc'äbi que u päq'ui a wajpatanob, bajca mach a päq'ui cua' y bajca mach a t'it'i cua'. 25 Jin uc'a bäc'ton y cä ch'i ni taq'uin que a'bonba cä muqui yaba cab. Badaba cä täsbet uc'a ta'a chich une”. 26 U p'ali u yum ni ajpatan, u yälbi ca'da: “Aneba, tz'ubet, mach a che servi ta cajpatan. Ti ta' c'ajalin cache' no'on cä laj ch'ämben u jut bajca mach cä päq'ui, y bajca mach cä t'it'i cua'. 27 Jin uc'a yoli a wäq'ue' cä taq'uin ti'o banco, uc'a bada que asujlonba cä pa'sen une con to'o ni u chi gana ya'iba”. 28 De ya'i u yum ni ajpatan u yälbi machcatac ya'anob nämte' t'oc ca'da: “Jajbenla jiq'uin ni taq'uin, y äc'benla ni machca u cänäntan diez milba. 29 Uc'a machca u cänäntanba, u xe tä äc'binte más, y mach uxin u chen falta tuba. Ni machca mach u cänäntaba, ixta lo que u cänäntanba u xe tä pa'säbinte. 30 Pa'senla jini ajpatan que mach u che serviba. Julula päti tan it'obni. Ya'i u xe u chen uq'ue y u xe u chen cäch'äcne yej”.
41 ’De ya'i cä xe cälbenob täcä ca'da ni machcatac ya'an täc tz'ejba: “Tz'eje abala t'oc no'on. Anela choco anetla uc'a Dios. Cuxla tama ni noj c'ac' que mach uxin tä täpo nuncaba, jini worin uti tuba aj Satanás con to'o u yajc'äncanobba. 42 Uc'a cä na'ti jitz'o, y mach a'bonla cua' cä c'uxe'. Cä na'ti tiquin ti'a, y mach a'bonla cua' cuch'en. 43 Numon de ajpäpä'cab y mach a wosonla tan a wotot. Ajnon sin buc y mach a'bonla cä buc. Ajnon c'ojo y ajnon tä cárcel, y mach ajnet a wiranonla”. 44 Unejob täcä u xe u p'alän ca'da: “Cajnoja, ¿caxca q'uin cä chänet t'ocob a na'tan jitz'o, a na'tan tiquin ti'a, o numet de ajpäpä'cab o ajnet sin buc, ajnet c'ojo, o tä cárcel, y mach cä cherbet t'ocob lo que c'änä cherbintiquet?” 45 No'on cä xe cä p'albenob ca'da: “Totojtoj cälbenetla, jinq'uin mach a cherbila untu de ni más ajch'och'ocajobdaba lo que c'änä cherbintic, no'on täcä mach a cherbonla”. 46 Unejobba u xe tä äc'binte ni toji'tanä que mach uxup nuncaba. Y ni machcatac an tu tojaba u xe tä äc'binte paq'uin cuxlecob.
<- SAN MATEO 24SAN MATEO 26 ->