5 Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy tüj milagros xtiquer xbün. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojrisaj. 6 Y rija' xsatz ruc'u'x roma xerutz'et que ri vinük ri aj chiri' pa rutinamit, que xa man xquiya' tüj cánima riq'uin. Rija' xbe c'a pa tak cocoj tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' xuc'ut c'a ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük.
12 Y ri rachibila' ri Jesús xebe c'a. Rije' xquibij c'a cheque ri vinük que tiquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. 13 Y ri rachibila' q'uiy itzel tak espíritu xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quijolon ye q'uiy yava'i', y xequic'achojrisaj can.
15 Pero ch'aka vinük xquibij que ri Jesús xa ja ri' ri Elías.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xbij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintük chuk'upixic rukul, y vocomi xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', xbij c'a.
17 Roma xa ja ri rey Herodes ri xbin que titz'om-pe ri Juan. Y c'ateri' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes quiri' xbün roma ri ixok ri c'o riq'uin, ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri ruchak' ri Herodes. Y ri Herodes ruc'amon c'a ka ri ixok ri'. 18 Ri Juan xtz'amatüj-pe roma ri xbin chin ri Herodes: Man utz tüj abanun que ac'amon-ka ri avixnan, ri ixok Herodías, xa rixjayil ri achak' Felipe.
19 Ri ixok Herodías xrajo' xcamsaj ri Juan roma itzel nuna' chin, pero xa roma man pa ruk'a' tüj rija' c'o-vi, romari' man tiquernük tüj riq'uin. 20 Ri rey Herodes retaman-vi que ri Juan jun achi utz, choj ruc'aslen y lok'olüj chin ri Dios. Y nuxbij-ri' chuvüch. Más que nbün cuenta nuchajij chin man nijun nuc'ulachij. Rija' xa jabel utz ri nrac'axaj ri rutzij ri Dios ri nbij ri Juan chin. Pero rija' man xunucun tüj achique ri c'uluman que nbün. 21 Y ri ixok Herodías royoben chic ri k'ij chin ntzak ri Juan pa ruk'a'. Y xapon ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aküt chic jun juna' y xbün jun nimak'ij y xuya' jun va'in. Y xeroyoj ri achi'a' ri c'o quik'ij ri nyesamüj riq'uin rija' y ri achi'a' ri nquibün mandar pa quivi' ri nyebanun oyoval y ri achi'a' ri c'o q'uiy quik'ij chiquicojol ri vinük aj-Galilea. 22 Y ri ape' quimolon-qui' conojel chupan ri nimak'ij, xoc-apu jun xtün ral ri Herodías. Y xxajo' chiquivüch ri vinük nyeva' chiri'. Y ri rey Herodes xka' chin y conojel ri yec'o chiri'. Y ri rey Herodes xbij chin ri xtün: Tac'utuj chuve achique najo' y ninya' chave. 23 Ninbün jurar chavüch, que achique na ri nac'utuj chuve, ninya' chave, stape' (aunque) nic'aj ri ruch'ulef ri c'o pa nuk'a', xbij ri rey Herodes chin ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xtün, xe xrac'axaj ri xbij ri rey Herodes chin, xel-e y xberubij chin ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj yin chin ri rey Herodes? Roma rija' xbij chuve que achique na ri ninjo' nuya' chuve, xbij ri xtün chin ri rute'.
25 Y ri xtün chanin xtzolij-apu riq'uin ri rey Herodes y xberubij chin: Yin ninjo' que vocomi yan nacamsaj ri Juan Bautista y ri rujolon pa jun lük naya-pe chuve, xbij chin ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes xpu'u juis bis pa ránima romari', pero roma rubanun jurar chin que nuya-vi ri nrajo' y roma chuka' rubin chic chiquivüch ri achi'a' ri xerumol richin ri va'in pa racho man nrajo' tüj nbij chin que man nbün tüj ri nc'utux chin. 27 Y ri rey jari' c'a xutük-e jun soldado chin tuc'ama-pe ri rujolon ri Juan ri Bautista. 28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij-pe chuxe' rujolon ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y xuc'ün-pe ri rujolon ri Juan. Xuya-pe pa jun nim lük y xuya' chin ri xtün. Y xbe ri xtün, xuya' chin rute'.
29 Tok ri rachibila' ri Juan xcac'axaj que xcamsüs, xebe xquic'ama' ri ruch'acul, y xebe xquimuku'.
32 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'oc-e pa jun canoa chin nyec'o-apu lojc'an ri lago Galilea pa jun lugar ape' manak vinük. 33 Pero tok rije' xe'el-e, ye q'uiy vinük ri xequitz'et y xquetamaj quivüch. Romari' ri vinük junanin xebe chicakün, xquimolon-qui' pa bey pa tak tinamit xec'o-vi-e. Y xa ja rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri quitzekleben xe'apon, entonces ri vinük xquimol-apu-qui' chiquij. 34 Y tok ri Jesús xeka-ka chupan ri canoa, xutz'et juis q'uiy vinük ye coyoben-apu chiri'. Xujoyovaj quivüch, roma ri quibanun, cachi'el oveja tok man nijun nuyuk'un quichin. C'ateri' xuc'ut chiquivüch, q'uiy ri nc'atzin que nquetamaj pari' ri rutzij ri Dios. 35 Pero tok ya xxule', ya xka-ka ri k'ij, ri rachibila' ri Jesús xquimol-qui' y xejel-apu riq'uin. Y xquibij chin ri Jesús: Chere' manak cacho vinük y ri k'ij xxule' y xka-ka yan. 36 Que'ataka' ri vinük richin nyebe pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka chic lugar yec'o nakaj, chin nquibelok'o' quivay, roma chere' manak vüy, xquibij chin ri Jesús.
37 Jac'a ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tiya' quivay rix, xbij cheque.
38 Y rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Jaru' vüy ichajin? Titz'eta' na c'a.
39 C'ateri' rija' xbij cheque ri rachibila' que tiquibij cheque ri vinük que quetz'uye' conojel pan ulef ape' c'o sabana rüx-rüx rubanun, y tiquimoquej-qui' quetz'uye'. 40 Y ri vinük ri' xetz'uye' c'a pa tak ulef ape' c'o sabana rüx, y xquimolola-qui' pa jujun ciento y pa jujun cincuenta. 41 Y ri Jesús xeruli'ej-pe pa ruk'a' ri vo'o' vüy y ri ca'i' cür, xtzu'un-e chicaj y xumatioxij chin ri Dios. Y xuvech'ela' ri vüy y ri cür, y xuya' pa quik'a' ri rachibila' chin nquijachala' cheque conojel ri vinük. 42 Y conojel ri vinük jabel xeva', y nixta jun ri man ta jabel xva'. 43 Y tok xetzakon conojel riq'uin ri va'in, c'o doce chacüch vüy rachibilan cür ri xquimol ri man xq'uis tüj. 44 Juis ye q'uiy vinük ri xeva' chiri', roma xaxe ri achi'a' ye vo'o' mil.
51 Y rija' xoc-e quiq'uin pa canoa. Y ri cakik' xtane' chanin. Y ri rachibila' ri Jesús xsatz q'uiy quic'u'x. 52 Pero ri achi'a' ri rachibila' ri Jesús xa c'ate ba' quitz'eton can ri nabey milagro xbün riq'uin ri vo'o' vüy, pero rije' man xk'ax ta cheque que rija' ntiquer nbün achique na, roma c'o ruchuk'a' ruk'ij. Rije' covirnük c'a ri cánima.