5 Xpu'u c'a rija' xutorij can ri tumin ye banun riq'uin sakpük. Rija', ja chiri' pa racho ri Dios xutorij c'a can, y xbe c'a rija', xberujitz'aj c'a ri'.
6 Y ri más nimalüj tak sacerdotes xquisic'-e c'a ri tumin ri banun riq'uin sakpük y xquibij c'a: Ri tumin re' man c'uluman tüj c'a que nkayoj-ka riq'uin ri tumin ri nsipüs can chere' pa racho ri Dios, roma ri tumin re' xa rajil jun achi ri nbiyin ri ruquiq'uel.
7 Ja tok quiyo'on chic c'a chiquivüch ri nquibün riq'uin ri tumin ri', rije' xquilok' c'a ri rulef jun banuy-bojo'y. Ri ulef ri' nc'atzin c'a richin que ja chiri' nyemuk-vi ri vinük ri man ye israelitas tüj. 8 Y romari' tok ri jun ulef ri' rubini'an Ulef richin Quic' xbix chin. Man jalatajnük tüj c'a ri rubi'. 9 Riq'uin c'a ri' xbanatüj-vi ri rubin can ri Jeremías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Rija' rubin-vi c'a can: Y ri ye ruxquin-rumam can ri achi ri rubini'an Israel, xquic'ün c'a e ri treinta tumin ri banun riq'uin sakpük, tumin ri xquiya' rije', roma xquibij que jari' ri rajil ri rusamajel ri Dios. 10 Y ri tumin ri' jari' ri xquiya' chuvüch ri ulef ri richin ri banuy-bojo'y. Cachi'el vi rubin ri Ajaf chuve. Quiri' c'a ri rubin can ri Jeremías.
12 Y tok ri Jesús juis vi c'a ri nbix-apu chirij coma ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' c'o quik'ij, rija' man jun c'a ri nbij. 13 Ri Pilato jari' tok xbij chin ri Jesús: ¿Man navac'axaj tüj c'a ri nquibij ri vinük chavij richin nquisujuj-pe chavij? Y rat man jun nabij.
14 Pero ri Jesús man jun c'a tzij ri xbij ta chin ri Pilato. Y romari' tok ri gobernador ri' xe' xuca'yej, roma man jun bey rutz'eton ta que jun vinük quiri' ta nbün.
18 Ri Pilato quiri' vi c'a ri xbij-pe, roma rija' retaman-vi que ri vinük ri' quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma xa nyetajin nquetzelaj, roma juis ye q'uiy ri nyetzekleben richin.
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ape' nbün juzgar, tok xapon c'a rutzijol riq'uin ri rubin-e ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a e rubixic chin: Ri Jesús jun achi choj, romari' rat, man catoc cachibil ri ncajo' rucamic. Roma yin xinbün jun itzel achic' roma ri Jesús. Quiri' c'a ri rutakon-e rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20 Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, xequich'üc c'a ri vinük richin que tiquic'utuj c'a que ja ri Barrabás ri ticolotüj-e y ri Jesús ticamsüs. 21 Y ja tok ri gobernador xuc'utuj jun bey chic cheque ri vinük ri' chi achique c'a cheque ri ca'i' ri nucol-e, ri vinük ri' jari' xquibij: Ja ri Barrabás tacolo-e, xquibij.
22 C'ateri' ri Pilato xuc'utuj c'a cheque ri vinük: ¿Y achique ta ninbün yin chin ri Jesús, ri nbix chuka' Cristo chin? Tibij rix, xbij rija'.
23 Xpu'u c'a ri gobernador xbij cheque ri vinük: ¿Achique c'a rumac rubanun chivüch?
24 Y tok ri Pilato xutz'et que xa man jun chic c'a ri ntiquer nbün y ri vinük xa xquitz'om juis nquibün, xpu'u rija' xberuc'ama-pe ba' ruya' y xuch'üj ruk'a' chiquivüch conojel ri vinük ri', y xbij: Yin man jun numac chin ri rucamic ri jun chojmilüj achi re'. Ri' xa chivüch na vi rix achique nibanala' chin, xbij cheque.
25 Xepu'u conojel ri vinük xquibij c'a: Xa pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri ye kami'al-kac'ajol can, tika-vi ri rucamic ri jun achi re', xquibij.
26 Jari' tok ri gobernador chiquivüch vi c'a ri vinük xucol-e ri Barrabás, jac'a ri Jesús xa xutük c'a chin nch'ay, c'ateri' xujüch-e richin que ticamsüs chuvüch cruz.
27 Y ri soldados richin ri gobernador ri' xquic'uaj c'a apu ri Jesús chupan ri palacio. C'ateri' xecoyoj c'a conojel ri ch'aka chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol c'a apu chirij ri Jesús. 28 Xepu'u ri soldados ri' xquelesaj c'a e ch'aka rutziek ri Jesús, c'ateri' xquiya' c'a jun tziük cük chirij cachi'el vi ri nyequicusala' ri reyes. 29 Rije' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri juis ruq'uixal. Cachi'el jun corona xquibün chin, y c'ateri' xquiya' pa rujolon ri Jesús. Y xquibün chuka' chin ri Jesús que xutz'om jun aj pa rajquik'a' (pa ru-mano derecha). Y riq'uin tze'en c'a tok nyexuque' chuvüch ri Jesús y nquibila' c'a: Caquicot c'a juis, rat ri qui-rey ri israelitas, nquibij c'a chin.
30 Nquichubala' c'a chuka' ri Jesús y nquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' (ru-mano derecha) richin nquit'oy pa rujolon. 31 Y tok rije' xetane' c'a que tze'en chirij, xquelesaj-e ri tziük ri quiyo'on-ka chirij. C'ateri' xquiya-e ri rutziek vi rija', y xquic'uaj c'a e richin que nyequibajij chuvüch cruz.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Gólgota. Ri juyu' ri', Calavera chuka' nquibij chin. 34 Tok yec'o chic c'a chiri', chin ri Jesús xquiya' c'a jun ch'amilüj ruya'al-uva yojon riq'uin jun c'ayilüj ak'on. Pero tok rija' xuna' ri xquiya' chin, man xrajo' tüj xutij.
35 Y tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuvüch ri cruz, xquiya' c'a pan atz'anin chin xquitz'et achique ri nquich'acon ri rutziek ri Jesús chiquijujunal. Y riq'uin ri' nbanatüj c'a ri bin can roma ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ri rusamajel c'a ri Dios rutz'iban-vi can pari' ri Cristo: Xequijüch ri nutziek y chuka' xequiya' pan atz'anin. Quiri' ri rutz'iban can. 36 Ri soldados ye tz'uyul c'a chiri' quichajin-apu ri Jesús. 37 Y chutza'n-e ri cruz, rije' xquiya' c'a jun tz'alün ri tz'iban-e chuvüch ri achique rumac ri Jesús, y romari' ncamsüs. Chuvüch ri tz'alün ri' nbij c'a: Ri Jesús jari' ri qui-rey ri israelitas. Quiri' c'a ri nbij.
38 Y jari' chuka' tok yec'o ye ca'i' elek'oma' ri nyecamsüs chuvüch cruz. Jun c'a xc'uje' pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Jesús y ri jun chic pa ruxocon (ru-izquierda). 39 Ri vinük c'a ri nyec'o-e y nye'apon riq'uin ri Jesús, nquisilola-apu quijolon chuvüch, roma man nquinimaj tüj que ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' tzij ri nyequibila' can chin. 40 Ri vinük ri' nquibila' c'a can chin ri Jesús: Rat ri ncabin que navulaj ri racho ri Dios y pan oxi' k'ij nabün chic jun bey, tacolo' c'a avi' ayon. Y si ja rat ri Ruc'ajol ri Dios, caka-ka-pe chuvüch la a-cruz, nquibij c'a can chin.
41 Y ja chuka' tzij ri' ri nquibila' ri más nimalüj tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri rajatük tak achi'a' ri c'o-vi juis quik'ij, nquitze'ej c'a ri Jesús y nquibila' c'a chiquivüch: 42 Rija' ye q'uiy vi c'a xerucol, pero rija' man ntiquer tüj nucol-ri'. Y si ja rija' ri Rey richin ri tinamit Israel, tika-ka c'a pe chuvüch la ru-cruz richin quiri' roj nkaya-vi kánima riq'uin. 43 Rija' xuya-vi ránima riq'uin ri Dios, y si ri Dios nrajo-vi ri Jesús, tucolo' c'a. Roma ri Jesús xa rubin-vi: Ja yin c'a ri Ruc'ajol ri Dios. Quiri' vi c'a rubin, xquibij ri achi'a' ri'.
44 Y ri elek'oma' ri ye bajin chuvüch qui-cruz cachibilan ri Jesús, quiri' chuka' nquibün, cachi'el ri nquibanala' ri ch'aka chic. C'o chuka' nquibila-apu chin ri Jesús.
47 Y yec'o ri yec'o-apu chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xbij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xquibij c'a.
48 Y ja vi c'a ri' tok c'o c'a jun ri junanin xberuc'ama-pe jun bo'j cachi'el esponja, xumuba' pa jun ch'amilüj ruya'al-uva. C'ateri' xuya' ri esponja chutza'n jun aj, richin xuya' chin ri Jesús richin que nc'o ba' ri ruchakajal ruchi'. 49 Pero ri ch'aka ri yec'o-apu chiri' riq'uin ri Jesús, xquibij: Taya' can, xa tikoyobej na k'alüj ri' si npu'u ri Elías chucolic, xquibij.
50 Pero ri Jesús xa jari' tok xch'o chic riq'uin ronojel ruchuk'a', y xujüch c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios, xcom. 51 Y jari' tok ri c'ul ri achique chok q'uin ch'aron-vi ri rupan ri racho ri Dios xk'ach'itüj, y ca'i' xel. Xutz'om-pe pa jotol y hasta c'a pa xulan ka. Chuka' ri ruch'ulef xsilon-vi c'a y ri abüj xerekero' y xepax. 52 Ri jul ape' ye mukun-vi ri caminaki' xejakatüj. Y ye q'uiy c'a cheque ri lok'olüj tak ralc'ual ri Dios ri ye uxlanük chic e, xec'astüj, 53 y xebe'el-pe. Ja tok c'astajnük chic pe ri Jesús, jari' tok xetz'etetüj chuka' rije'. Rije' xe'apon c'a pa lok'olüj tinamit Jerusalén. Xquic'utula-vi c'a qui' chiquivüch ye q'uiy vinük.
54 Ri achi Capitán y conojel ri yec'o chiri' quichajin-apu ri Jesús, tok quitz'eton chic ka ri xbün ri cab-rakün, y quitz'eton chic chuka' ri ch'aka chic ri xebanatüj, rije' juis c'a xquixbij-qui' y xquibila' c'a: Ketzij na vi que ri jun achi re' Ruc'ajol ri Dios, xquibij.
55 Y ye q'uiy c'a ixoki' ri quitzekleben-vi-pe ri Jesús tok xel-pe chiri' pa Galilea richin que nquilij, rije' nyetzu'un c'a apu, pero c'anüj c'a yec'o-vi-e. 56 Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achi rubini'an Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
65 Y ri Pilato xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Quixbiyin c'a y que'ic'uaj-e la achi'a' chajinela' la'. Rix xa ivetaman chic c'a jabel achique rubanic ri nc'atzinej que nibün can chin, xbix cheque.
66 Ri achi'a' ri' jari' xebe ape' mukun-vi can ri Jesús y nyequichojmirsaj can que tichajix jabel. Xquiya' c'a can retal ri abüj ri tz'apbül ruchi' ri jul, ri nc'utun si c'o ri njakon. Y xequiya' can chuka' chajinela' chiri'.
<- SAN MATEO 26SAN MATEO 28 ->