8 Ri achin xubij quere' roma ri Jesús rubin chic c'a chire ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achin ri' chi tel-el.
9 Y xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chire: ¿Achique abi'?
10 Y can janíla c'a xuc'utuj chire ri Jesús chi tubana' utzil man querelesaj-el chupan ri ruvach'ulef ri'. 11 Y chunakaj apo ri lugar ri', pa ruvi' jun juyu', janíla c'a e q'uiy ak yeva'.[c] 12 Y xepe c'a conojel ri itzel tak espíritu ri ec'o riq'uin ri achin, xquic'utuj utzil chire ri Jesús. Y xquibij c'a chire: Taya' k'ij chike richin yojoc quiq'uin la ak ec'o chila'.
13 Ri Jesús can jac'ari' xubij chique chi utz. Y ri itzel tak espíritu jari' xe'el-el y xebe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ri' can janíla c'a e q'uiy. Ec'o la'ek jun ca'i' mil. Y conojel ri ak ri' xquichop anin (anen) pa xulan, chuvech jun juyu' pa'el-pa'el, y choj xebeka' pa ya'. Can conojel c'a ri ak ri' xejik' chiri'.
14 Jac'a ri yeyuk'un quichin ri ak ri', xe c'a xquitz'et can ri xbanatej, xe'anmej; y xbequiyala' can rutzijol ri pa tinamit y ri pa tak juyu' chuka'. Y ri vinek can xepe c'a richin noquitz'eta'[d] ri xbebix can chique. 15 Y tok ri vinek ri' xe'oka' riq'uin ri Jesús, xquitz'et c'a chi ri achin ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'uin, tz'uyul, rucusan rutziak[e] y man nuben ta chic c'a ri achi'el ri rubanon-pe. Pero ri vinek ri' xa xquixibij c'a qui' tok xquitz'et ri achin ri'. 16 Ri vinek c'a ri xetz'eton ri xbanatej riq'uin ri achin ri xelesex itzel tak espíritu riq'uin y ri xc'ulvachitej quiq'uin ri ak, xquitzijola' c'a chique ri vinek ri e petenek chutz'etic ri xc'ulvachitej chiri'. 17 Roma c'a ri' ri vinek xquic'utuj utzil chire ri Jesús chi tel-el chupan ri lugar ri'.[f]
18 Y jac'a tok noc-el ri Jesús pa canoa, ri achin ri xec'oje' itzel tak espíritu riq'uin, xuc'utuj c'a utzil chire ri Jesús chi tuya' k'ij chire richin nibe riq'uin.[g] 19 Pero ri Jesús man xrajo' ta. Xa xubij c'a chire: Catzolin chi'avachoch, y tatzijoj chique ri e avach'alal chi xe'elesex ri itzel tak espíritu aviq'uin, roma xjoyovex avech roma ri Ajaf.
20 Y ri achin xbe c'a y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riq'uin rija'.[h] Rija' xutzijoj c'a chique ri vinek ri ec'o chupan ri lugar rubini'an Decápolis. Y ri vinek can janíla c'a niquich'ob rij ruc'aslen ri jun achin ri'.
24 Y ri Jesús can xbe c'a. Y e q'uiy chuka' vinek xetzeke-el chiquij. Y roma can janíla e q'uiy vinek, can man utz ta c'a yebiyin. 25 Y chiquicojol c'a ri vinek ri' benek c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan c'a cablajuj juna' ri nibiyin ruquiq'uel y man tanel ta.[l] 26 Rija' rutijon c'a pokon roma benek chic quiq'uin q'uiy ak'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel ru-mero; y pa ruq'uexel chi utz ta juba', ri ruyabil xa más xuben.[m] 27 Re ixok re' c'o c'a rac'axan-pe chirij ri Jesús. Rija' benek c'a chuka' chiquicojol ri vinek ri ec'o can chirij ri Jesús, y jac'ari' tok xberuchapa' can juba' ri rutziak ri Jesús.[n] 28 Roma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'uin ta ninchop-el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj-el, cha'inek c'a pa ránima ri ixok ri'. 29 Y can jac'ari' xtane' nibiyin ri ruquiq'uel. Rija' can xuna' c'a chi xc'achoj chire ri ruyabil ri ruc'ulvachin. 30 Ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojirisaj riq'uin ri uchuk'a' ri c'o riq'uin.[o] Romari' xtzu'un chirij, y xubij chique ri vinek: ¿Achique xchapon re nutziak? xcha'.
31 Pero ri tijoxela' xquibij c'a chire: Rat navajo' navetamaj achique xchapon ri atziak, pero re vave' c'ayef richin navetamaj. Ye'atz'et chi re vinek yatquipitz', y rat nac'utuj: ¿Achique ri xichapon? yacha', xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús.
32 Pero ri Jesús yerutzula' c'a ri vinek, nucanoj ri achique xchapon ri rutziak. 33 Y ri ixok ruxibin-ri' y nibaybot c'a (nibarbot c'a), roma xa ja rija' ri xchapon ri rutziak ri Jesús, y can xc'achoj-vi chire ri ruyabil. C'ari' c'a, rija' xoxuque' chuvech ri Jesús y xubij c'a ronojel ri achique xuben. 34 Y ri Jesús xubij chire ri ixok: Numi'al, xacolotej, roma xacukuba' ac'u'x[p] viq'uin. Vacami c'a, catzolin; ri avánima xril yan uxlanen. Ri ayabil ri ac'ulvachin-pe man chic xtitzolin ta pe, xcha' chire.
35 Y c'a nich'on na c'a ri Jesús riq'uin ri ixok, tok ec'o ri xe'oka' e petenek chirachoch ri Jairo; ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Ri achi'a' ri xe'oka', xoquibij c'a chire ri Jairo: Ri ti ami'al xa xquen yan (xcom yan). ¿Y can c'a c'o ta cami c'a nic'atzin-vi chi nac'uaj chic ri Tijonel?[q] xecha' chire.
36 Jac'a tok ri Jesús xrac'axaj-pe, chanin xubij chire ri achin achi'el tata'aj ri pa nima-jay: Man tuxibij-ri' ri avánima roma ri xobix chave. Tacukuba' c'a ac'u'x[r] viq'uin, xcha' chire.
37 Y ri Jesús xaxe c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo,[s] ri xeruc'uaj-el. 38 Y ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xebe c'a ri chirachoch ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y tok xe'apon c'a, ri Jesús xerutz'et chi ri vinek yech'ujlan ri pa jay, y xerutz'et chuka' ri nibiyin ruya'al-quivech y riq'uin janíla uchuk'a' ye'ok'. 39 Tok ri Jesús oquinek chic apo, xubij chique ri vinek: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri ac'ual xa man caminek ta, rija' xa nuxlan, xcha' chique.
40 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma quetaman chi ri ac'ual xa caminek chic. Pero ri Jesús xuben c'a chique ri vinek chi xe'el-pe. C'ari' rija' xerucusaj-apo ri rute-rutata' ri ti xten y ri e oxi' chic ri e benek chirij, chupan ri jay ri c'o-vi ri ruch'acul ri ti xten.[t] 41 Rija' xuchop c'a ruk'a' ri ti caminek y xch'on pa jun chic ch'abel, y xubij: Talita, cumi, xcha'. Re tzij re' nubij c'a: Ti xten, chave rat ninbij-vi chi cayacatej.
42 Can xe xubij quere' ri Jesús, can jari' xyacatej y xbiyaj-el ri ti xten,[u] roma xa can cablajuj chic c'a rujuna'. Y ri ec'o riq'uin, xsach quic'u'x tok xquitz'et chi xtzolin chic pe. 43 Pero ri Jesús janíla xuchilabej chique chi man tiquelesaj rutzijol,[v] y chuka' xubij chi tisuj ruvay ri ti xten.
<- SAN MARCOS 4SAN MARCOS 6 ->- a Mt. 8:28; Lc. 8:26.
- b Sal. 66:3; Fil. 2:10, 11.
- c Mt. 8:30; Lc. 8:32.
- d Mt. 8:34.
- e Lc. 8:27.
- f Job 21:14; Mt. 8:34.
- g Lc. 8:38.
- h Lc. 8:39.
- i Mt. 9:1; Lc. 8:37.
- j Gn. 49:10.
- k Mt. 9:18; Lc. 8:41.
- l Lv. 15:25; Mt. 9:20; Lc. 8:43.
- m Sal. 108:12.
- n Mr. 3:10; Lc. 6:19.
- o Lc. 6:19; 8:46.
- p Mt. 9:22; Mr. 10:52; Lc. 7:50; 8:48; 17:19; 18:42; Hch. 14:9.
- q Lc. 8:49.
- r Mt. 9:28, 29; 17:20; Lc. 8:50; Jn. 11:40.
- s Mt. 17:1.
- t Lc. 8:51.
- u Sal. 33:9.
- v Mt. 12:16; 17:9; Mr. 3:12; Lc. 5:14.