11 Tok ri rey xoc-apu richin yerutz'et conojel ri xeroyoj, xutz'et chi c'o jun man rucusan ta ri tziek[i] ri niyo'ox chique ri ye'oyox pa jun c'ulubic. 12 Y ri rey xuc'utuj che: Amigo, ¿achel xatiquer xatoc-pe vave' tok man acusan ta ri tziek[j] ri nic'atzin chupan ri c'ulubic? xcha' che. Jac'a ri achok che xch'o-vi ri rey, man jun ch'abel[k] xtiquer xu'ij. 13 Jac'ari' tok ri rey xu'ij chique ri rusamajela': Tixima-e ruk'a-rakan ri jun re', y chupan ri más roch' che ri k'eku'n te'ic'aka-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.[l] 14 Roma masque eq'uiy ri ye'oyox, pero xa juba' oc ri xquecha'ox[m] can. Quiri' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.
15 Ri achi'a' fariseos[n] xequimolo-qui' juc'an chic, richin niqui'ij chiquivech achique ta niqui'en richin nika ri Jesús pa quik'a'[o] riq'uin ri achique yerutzijoj. 16 Xequitak-e jujun tzekle'ey quichin rije' y ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes[p] riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che: Tijonel, roj keteman chi rat ja ri kitzij nika chavech, chi pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios, y keteman chi utz man utz jun vinak chavech, rat man najal ta ruchojmil ri kitzij. 17 Vacami c'a, ta'ij chike: ¿Nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nitoj impuesto che ri rey César,[q] o xa manak? xecha'. 18 Pero ri Jesús reteman ri itzel ri niquinojij pa cánima. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Rix xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. 19 Tic'utu-pe ri méra ri nicuses richin nitoj ri impuesto, xcha' chique. Y rije' xquiya-apu jun denario[r] che. 20 Jac'ari' ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. 21 Richin ri rey César, xecha'. Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Tiya' che ri César[s] ri can richin vi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'. 22 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, can achique na xquina'.[t] Xa xquiya' can, y xebe.
23 Chupan ri k'ij ri', ec'o achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos[u] man niquinimaj ta chi ri anima'i'[v] xquec'astaj chic, y romari' quire' xquic'utuj che: 24 Tijonel, ri Moisés quire' rutz'iban can: Tok c'o jun achi c'o rixayil, pero man jun ralc'ua'l chiri' tok (nicom, niquen) e, nic'atzin chi jun ruchak' o runimal ri ámna nic'ule' riq'uin ri ixok, richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri na'ey rachijil[w] xtiyo'ox-vi-ka. 25 Chikacojol roj c'o jun bey quire' xbanataj: Ec'o vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rixayil xoc can rixayil ri ruchak'. 26 Quiri' mismo xbanataj riq'uin ri ruca'n achi, (xcom, xquen) e chuvech ri ixok, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rox achel xqui'en-e ri ca'i' na'ey tak achi'a', quiri' mismo xu'on-e, y ri ixok c'a xc'uje' na can. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e; 27 y c'a pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok. 28 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok, tok chi vuku' achi'a' xe'oc rachijil? xecha' ri saduceos.
29 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix xa rix satznak riq'uin ri ni'ij, xa man iveteman ta ri nu'ij ruch'abel ri Dios,[x] ni man iveteman ta achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios. 30 Roma tok xtuka ri k'ij chi ri anima'i' xquec'astaj-e, man xquec'ule' ta chic, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic, xa xque'oc achel ru-ángeles[y] ri Dios chicaj. 31 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri ru'in can ri Dios chive? Rija' nu'ij: 32 Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob.[z] Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen; rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús. 33 Can achique na xquina'[aa] ri ajani quimolon-qui' tok xquic'axaj ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi.
34 Ri achi'a' fariseos cha'anin xquimol-qui' richin niquinojij achique xtiqui'en, tok xquic'axaj chi ri Jesús xutz'apij quichi' ri achi'a' saduceos riq'uin ri xu'ij. 35 Y jun chique ri fariseos ri q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xaxe richin can ta nika ri Jesús pa ruk'a',[bb] quire' xuc'utuj-apu che: 36 Tijonel, ¿achique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri más c'o rakale'n? 37 Ri Jesús xu'ij che: Ja ri tajo' ri Avajaf Dios riq'uin ronojel avánima,[cc] riq'uin ronojel ac'aslen, y riq'uin ronojel ano'oj. 38 Jari' ri na'ey y ri más c'o rakale'n chique ri mandamientos. 39 Y ri ruca'n juba' ma junan y quire' nu'ij: Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo'[dd] conojel. 40 Ja ca'i' mandamientos re' ri ocunak ruc'u'x ronojel ri nu'ij[ee] chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ruc'u'x ronojel ri qui'in can ri profetas ojer can, xcha' ri Jesús.
41 C'a quiri' na quimolon-qui' ri achi'a' fariseos chuvech, tok ri Jesús quire' xuc'utuj chique: 42 ¿Achique ninojij rix chirij ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios y achok ralc'ua'l?[ff] Rije' xqui'ij: Ralc'ua'l ri rey David,[gg] xecha'. 43 Y ri Jesús xu'ij chique: Si xaxe choj jun ralc'ua'l ri rey David, ¿achique roma ri David xu'ij Vajaf che? Roma ri David tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu,[hh] xu'ij:
- a Lc. 14:16.
- b Ap. 19:7, 9.
- c Pr. 9:2.
- d Sal. 81:11.
- e Lc. 19:27.
- f Is. 10:5-7; Jer. 51:20-23.
- g Hch. 13:46.
- h Mt. 13:47.
- i 2 Co. 5:3; Ap. 3:4; 19:8.
- j Ro. 10:1-3; Fil. 3:7-9.
- k Ro. 3:19.
- l Mt. 8:12.
- m Mt. 20:16.
- n Mr. 12:13.
- o Lc. 20:20.
- p Mr. 3:6; 12:13.
- q Lc. 3:1.
- r Tacanoj ri ch'abel denario chupan ri “Ruchojmil jujun tak ch'abel” ri c'o can ruq'uisbel che ri vuj re', richin navetemaj ri ajani rajil ri méra re'.
- s Lc. 23:2; Ro. 13:7.
- t Job 5:13.
- u Mt. 3:7; 16:6; Mr. 12:18; Hch. 4:1; 5:17.
- v Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.
- w Dt. 25:5, 6.
- x Jn. 20:9.
- y Sal. 103:20; Zac. 3:7.
- z Ex. 3:6, 16; Mr. 12:26; Lc. 20:37; Hch. 7:32; He. 11:16.
- aa Mt. 7:28.
- bb Lc. 10:25.
- cc Dt. 6:5; 10:12; 30:6; Pr. 23:26.
- dd Lv. 19:18; Mt. 19:19; Mr. 12:31; Ro. 13:9; Gá. 5:14; Stg. 2:8.
- ee Mt. 7:12; Ro. 13:8-10.
- ff Hch. 2:25-36; Ro. 1:3, 4.
- gg Mt. 1:1; Mr. 12:35-37; Hch. 2:30.
- hh 2 P. 1:21; Hch. 2:30.
- ii Sal. 110:1; Hch. 2:34; He. 10:12.
- jj 1 Co. 15:25; He. 1:13.
- kk Lc. 14:6.