Link to home pageLanguagesLink to all Bible versions on this site
5
Ri quimac ri Ananías y ri Safira
1 Pero c'o c'a jun achi rubinan Ananías ri junan quitzij xqui'en riq'uin ri rixayil Safira richin xquic'ayij jun quijuyu'. 2 Rije' junan quitzij xqui'en chi c'o niquiq'uen can che ri rajil ri juyu', y ri más chic, ri Ananías xberuya' pa quik'a' ri apóstoles.[a] 3 Pero ri Pedro xu'ij che ri Ananías: ¿Achique roma xaya' lugar chi xnoj ri Satanás pan avánima,[b] richin xatz'uc tzij chuvech ri Lok'olaj Espíritu, y c'o xaq'uen can che rajil ri juyu' ri xac'ayij? 4 Si man ta xac'ayij ri ajuyu', man jun ni'in chave chi man ta avichin. Y tok xac'ayij, pan ak'a' rat c'o-vi ronojel ri rajil. ¿Achique roma xanojij ri tz'ucun tzij re'? Rat man chiquivech ta vinak xatz'uc-vi tzij, xa chuvech ri Dios, xcha' ri Pedro. 5 Tok ri Ananías xrac'axaj ri xu'ij ri Pedro, xtzak-ka pan ulef y (xcom, xquen). Y roma ri xbanataj, conojel ri xe'ac'axan jani na xquixi'ij can qui'.[c] 6 Jac'ari' ec'o c'ajola' tak achi'a' xecataj-pe, xquibolkotij-e ru-cuerpo ri Ananías pa jun tziek y xebe chumukic.

7 Jun cami oxi' hora tibanataj quiri', jari' xoc-apu rixayil ri Ananías ri achique lugar c'o-vi ri Pedro, jac'a ri xta Safira man reteman ta achique xbanataj chiri'. 8 Jac'ari' tok ri Pedro xuc'utuj che: Ta'ij chuve, ¿Kitzij chi ri ajani méra ic'amon-pe, chi quiri' xiya-vi ri juyu'? Ja', chi quiri', xcha' ri Safira. 9 Y ri Pedro xu'ij che: ¿Achique roma junan itzij xi'en riq'uin ri Ananías richin xinak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf Dios[d] pan ivi' riq'uin ri xitz'uc tzij chuvech? Roma ri xe'emuku ri avachijil, ja ec'o chic pe chuchi' puerta richin yatuquic'ama' richin yatequimuku', xcha'. 10 Jac'ari' xtzak-ka ri ixok chirakan ri Pedro, y (xcom, xquen), y tok xe'oc-apu ri c'ajola' tak achi'a', xquitz'et chi xa caminak chic, jac'ari' xquelesaj-e chiri' y xbequimuku' chunakaj ri rachijil. 11 Y xoc c'a nimalaj (ximbiri'il, ximbiri'y) pa cánima[e] conojel ri quiniman ri Jesucristo y pa cánima conojel ri xe'ac'axan ri xbanataj.

Q'uiy retal ruchuk'a' ri Dios y q'uiy ri man jun bey etz'eton ri yebanataj
12 Xa jun cánima quimolon-qui' conojel ri quiniman ri Jesucristo chuchi' jun corredor ri Richin Salomón chiri' pa racho ri Dios. Y q'uiy retal ruchuk'a' ri Dios y q'uiy ri man jun bey etz'eton ri yebanataj chiquik'a' ri apóstoles chiquicojol ri tinamit.[f] 13 Y ri tinamit utz yequitz'et ri quiniman ri Jesucristo, jac'a chique ri man quiniman ta, nis-ta jun nucovij-ri' chi xe nuk'ebaj-ri' chi ntoc (cachbil, cach'il). 14 Pero k'ij-k'ij más eq'uiy[g] yeniman ri Ajaf, chi achi'a' chi ixoki'. 15 Roma c'a ri', hasta ri yeyavej ye'eleses-pe pa tak bey y yeyalo'x chuvech tak ch'at y varo'el, richin quiri' tok nik'ax ri Pedro, masque xa ja ri rumujal nik'ax pa quivi' jujun chique richin yec'achoj. 16 Y ja jun ri pa tak tinamit chunakaj ri Jerusalem yepe-vi eq'uiy vinak equic'amon-pe yeyavej y ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, y conojel yec'achoj-e.[h]
Tok (xetz'am, xechap) ri Pedro y ri Juan
17 Xcataj c'a ri nimalaj sacerdote y conojel ri achi'a' saduceos ri ec'o riq'uin roma jani na itzel niquina' chique ri apóstoles. 18 (Xequitz'om, xequichop)[i] y xequiya' pa cárcel richin ri tinamit. 19 Jac'a chupan ri ak'a' ri', jun ángel[j] richin ri Ajaf Dios xujak-e ruchi' ri cárcel chiquivech ri apóstoles. Y tok xerelesaj-e, xu'ij-e chique: 20 Quixbin c'a, quixpa'e' pa racho ri Dios, y man quixtane' chutzijosic ri ch'abel richin ri c'aslen[k] ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel. 21 Tok ri apóstoles xquic'axaj ri xbix chique, sakar chuca'n k'ij xebe pa racho ri Dios, y yequitijoj ri ec'o chiri'. Jac'a ri nimalaj sacerdote y ri ch'aka' chic ri ec'o riq'uin, chupan ri misma hora ri', xecoyoj ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas. Xquimol c'a qui', jac'ari' xqui'ij chi quec'amer-pe ri apóstoles ri ec'o pa cárcel. 22 Jac'a ri (justusi', aj-ch'ami'y) ri xetak-e man xequil ta ri apóstoles ri pa cárcel; xetzolij c'a richin xquiya' rutzijol. 23 Rije' quire' xqui'ij: Ri cárcel tz'apel utz ruchi', y ri yechajin, chuchi' ri puerta epa'el-vi. Pero tok xkajak-apu, man jun chique ri achi'a' xekil chiri', xecha'. 24 Tok ri nimalaj sacerdote, y ri uc'uay quichin ri yechajin racho ri Dios, y ri nima'k tak quik'ij sacerdotes xquic'axaj ri niqui'ij ri chajinela', man niquil ta achique niqui'ij. Achique na rubeyal ronojel re', y achique na ruc'amon-pe, yecha'. 25 Pero c'o c'a jun quire' rutzijol xuruya' chique: Ri achi'a' ri xe'iya' pa cárcel, ja epa'el chiquivech ri quimolon-qui' pa racho ri Dios, yequitijoj, xcha'. 26 Jac'ari' xebe ri uc'uay quichin ri chajinel y ri (justusi', aj-ch'ami'y) richin xe'equic'ama' ri apóstoles. Pero xe relic xequiq'uen-pe, roma niquixi'ij-qui' chi yec'ak chi abaj coma ri vinak.

27 Tok xequiq'uen-pe, choj xe'equipaba' chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar. Jac'a ri nimalaj sacerdote xu'ij chique ri apóstoles: 28 Roj ka'in-e chive chi man chic quixtijon pa ruvi' ri (bi'aj, binaj) re'. Jac'a ri vacami xa chi jun tinamit Jerusalem inojsan che ri achok pa ruvi' yixtijon-vi,[l] y nijo' niya' chikij roj rucamic ri achi ri nitzijoj rubi',[m] xcha'. 29 Jac'a ri Pedro y ri ch'aka' chic apóstoles quire' xqui'ij-apu: Nic'atzin ninimex na'ey ri nu'ij ri Dios que chuvech ri niqui'ij ri achi'a'.[n] 30 Ri qui-Dios ri kati't-kamama', chiquicojol ri anima'i' xuc'asoj-vi-pe[o] ri Jesús ri xicamisaj rix tok xitzekeba' chuvech jun che'. 31 Y roma ja rija' Ruxe'el ronojel y Colonel, ri Dios xunimirisaj ruk'ij tok xutz'uyuba-apu pa ru-derecha,[p] richin quiri' roma rija' roj israelitas nikajal kano'oj, nikaya' can ri mac[q] y nkujeleses chuxe' rutojic ri kamac. 32 Y roj can riq'uin kavech katz'eton-pe ronojel re nika'ij chive, y ja jun ri Lok'olaj Espíritu ri nuya' ri Dios chique ri yeniman nuk'alajrisaj[r] chi can kitzij vi, xecha'.

33 Jac'a tok ri achi'a' junan niqui'en gobernar xquic'axaj ri xqui'ij ri apóstoles, jani na coyoval xcataj y xcajo' xequicamisaj.[s] 34 Pero c'o jun fariseo chiquicojol rubinan Gamaliel ri can c'o rakale'n chiquivech ri vinak, y jun tijonel pa ruvi' ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rija' xpa'e', y xu'ij chi que'eleses-e juba' ri apóstoles chiri'. 35 Jari' tok rija' xu'ij chique ri achi'a' ri junan niqui'en gobernar riq'uin: Nuvinak israelitas, tinojij utz-utz ri achique xti'en chique ri achi'a' re'. 36 Roma c'o jun bey xc'uje' jun achi xubinaj Teudas ri xu'ij chi rija' jun achi c'o rakale'n, y c'o cami jun (caji', quiji') ciento achi'a' xetzekle'en richin. Pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij xquiquiraj-qui' y xeq'uis. 37 Caminak chic ri Teudas chiri', xcataj chic pe jun achi aj pa departamento Galilea xubinaj Judas chupan tak ri k'ij tok x-an ri tz'iban (bi'aj, binaj). Ja jun ri Judas re' q'uiy vinak xukasaj cánima richin xquitzekle'ej, pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij, xa achique na lugar xexule-xejote-vi. 38 Romari' nin-ij chive chi más utz que'iya' can ri achi'a' re', roma si ri yetajin rije' xa quino'oj vinak, xa yeq'uis. 39 Pero si riq'uin Dios petenak-vi ri achique yetajin, man jun xquixtiquer xti'en richin xque'iq'uis.[t] Tibana' c'a cuenta ivi', man xa tek'alajin-pe chi yixtajin chi oyoval riq'uin ri Dios, xcha'.

40 Y xquinimaj c'a rutzij ri Gamaliel. Jac'ari' xecoyoj chic ri apóstoles, y xqui'ij chi quech'ay. C'ajari' c'a xqui'ij chique chi man chic tiquitzijoj rubi' ri Jesús,[u] y xequisok'opij c'a e. 41 Xe'el c'a e ri apóstoles chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y niquicot cánima roma ri Dios erucha'on richin niquik'asaj k'axomal[v] roma rubi' ri Jesús. 42 K'ij-k'ij chi tak jay y pa racho ri Dios man yetane' ta chi yequitijoj ri vinak y chi niquich'abalij ri Jesucristo.

<- Hechos 4Hechos 6 ->