7 Jun cami oxi' hora tibanataj quiri', jari' xoc-apu rixayil ri Ananías ri achique lugar c'o-vi ri Pedro, jac'a ri xta Safira man reteman ta achique xbanataj chiri'. 8 Jac'ari' tok ri Pedro xuc'utuj che: Ta'ij chuve, ¿Kitzij chi ri ajani méra ic'amon-pe, chi quiri' xiya-vi ri juyu'? Ja', chi quiri', xcha' ri Safira. 9 Y ri Pedro xu'ij che: ¿Achique roma junan itzij xi'en riq'uin ri Ananías richin xinak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf Dios[d] pan ivi' riq'uin ri xitz'uc tzij chuvech? Roma ri xe'emuku ri avachijil, ja ec'o chic pe chuchi' puerta richin yatuquic'ama' richin yatequimuku', xcha'. 10 Jac'ari' xtzak-ka ri ixok chirakan ri Pedro, y (xcom, xquen), y tok xe'oc-apu ri c'ajola' tak achi'a', xquitz'et chi xa caminak chic, jac'ari' xquelesaj-e chiri' y xbequimuku' chunakaj ri rachijil. 11 Y xoc c'a nimalaj (ximbiri'il, ximbiri'y) pa cánima[e] conojel ri quiniman ri Jesucristo y pa cánima conojel ri xe'ac'axan ri xbanataj.
27 Tok xequiq'uen-pe, choj xe'equipaba' chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar. Jac'a ri nimalaj sacerdote xu'ij chique ri apóstoles: 28 Roj ka'in-e chive chi man chic quixtijon pa ruvi' ri (bi'aj, binaj) re'. Jac'a ri vacami xa chi jun tinamit Jerusalem inojsan che ri achok pa ruvi' yixtijon-vi,[l] y nijo' niya' chikij roj rucamic ri achi ri nitzijoj rubi',[m] xcha'. 29 Jac'a ri Pedro y ri ch'aka' chic apóstoles quire' xqui'ij-apu: Nic'atzin ninimex na'ey ri nu'ij ri Dios que chuvech ri niqui'ij ri achi'a'.[n] 30 Ri qui-Dios ri kati't-kamama', chiquicojol ri anima'i' xuc'asoj-vi-pe[o] ri Jesús ri xicamisaj rix tok xitzekeba' chuvech jun che'. 31 Y roma ja rija' Ruxe'el ronojel y Colonel, ri Dios xunimirisaj ruk'ij tok xutz'uyuba-apu pa ru-derecha,[p] richin quiri' roma rija' roj israelitas nikajal kano'oj, nikaya' can ri mac[q] y nkujeleses chuxe' rutojic ri kamac. 32 Y roj can riq'uin kavech katz'eton-pe ronojel re nika'ij chive, y ja jun ri Lok'olaj Espíritu ri nuya' ri Dios chique ri yeniman nuk'alajrisaj[r] chi can kitzij vi, xecha'.
33 Jac'a tok ri achi'a' junan niqui'en gobernar xquic'axaj ri xqui'ij ri apóstoles, jani na coyoval xcataj y xcajo' xequicamisaj.[s] 34 Pero c'o jun fariseo chiquicojol rubinan Gamaliel ri can c'o rakale'n chiquivech ri vinak, y jun tijonel pa ruvi' ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rija' xpa'e', y xu'ij chi que'eleses-e juba' ri apóstoles chiri'. 35 Jari' tok rija' xu'ij chique ri achi'a' ri junan niqui'en gobernar riq'uin: Nuvinak israelitas, tinojij utz-utz ri achique xti'en chique ri achi'a' re'. 36 Roma c'o jun bey xc'uje' jun achi xubinaj Teudas ri xu'ij chi rija' jun achi c'o rakale'n, y c'o cami jun (caji', quiji') ciento achi'a' xetzekle'en richin. Pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij xquiquiraj-qui' y xeq'uis. 37 Caminak chic ri Teudas chiri', xcataj chic pe jun achi aj pa departamento Galilea xubinaj Judas chupan tak ri k'ij tok x-an ri tz'iban (bi'aj, binaj). Ja jun ri Judas re' q'uiy vinak xukasaj cánima richin xquitzekle'ej, pero tok xcamises, conojel ri xeniman rutzij, xa achique na lugar xexule-xejote-vi. 38 Romari' nin-ij chive chi más utz que'iya' can ri achi'a' re', roma si ri yetajin rije' xa quino'oj vinak, xa yeq'uis. 39 Pero si riq'uin Dios petenak-vi ri achique yetajin, man jun xquixtiquer xti'en richin xque'iq'uis.[t] Tibana' c'a cuenta ivi', man xa tek'alajin-pe chi yixtajin chi oyoval riq'uin ri Dios, xcha'.
40 Y xquinimaj c'a rutzij ri Gamaliel. Jac'ari' xecoyoj chic ri apóstoles, y xqui'ij chi quech'ay. C'ajari' c'a xqui'ij chique chi man chic tiquitzijoj rubi' ri Jesús,[u] y xequisok'opij c'a e. 41 Xe'el c'a e ri apóstoles chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y niquicot cánima roma ri Dios erucha'on richin niquik'asaj k'axomal[v] roma rubi' ri Jesús. 42 K'ij-k'ij chi tak jay y pa racho ri Dios man yetane' ta chi yequitijoj ri vinak y chi niquich'abalij ri Jesucristo.
<- Hechos 4Hechos 6 ->- a Hch. 4:37.
- b Lc. 22:3.
- c Hch. 2:43.
- d Nm. 14:22; 1 Co. 10:9.
- e Hch. 19:17.
- f He. 2:4.
- g Hch. 2:47; 11:24.
- h Mr. 16:17, 18.
- i Lc. 21:12.
- j Sal. 34:7; He. 1:14.
- k Jn. 6:68; 17:3.
- l Hch. 4:18.
- m Mt. 27:25; Hch. 2:23; 3:15; 7:52.
- n Hch. 4:19; Gá. 1:10.
- o Hch. 2:24.
- p He. 12:2.
- q Mt. 1:21; Ef. 1:7; Col. 1:14.
- r Jn. 15:26, 27.
- s Hch. 7:54, 57.
- t Pr. 21:30.
- u Hch. 4:18.
- v Mt. 5:11, 12; Ro. 5:3.