YOM ŊATÔ ŊAHU (Glossary)

Mac bu alic ŋadalô gitôm: † kalhac whiŋ yom daŋ yêc buku dindec ŋalôm, naŋ tôc asê bu mac atôm bu atap yom dau ŋahu sa yêc buku ŋatêku dindec.

ANÖTÖ NDÊ DOMBA (Lamb of God)

Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga, sam Yisu bu ‘Anötö ndê Domba’ (Jon 1:29, 36). Yêc pwac akwa ŋapu, lau Israel-ŋga sic domba daêsam ndu ma sêkêŋ ti da ya ô lau si sac ŋagêyô. Yisu iŋ Anötö ndê Domba pwac wakuc-ŋga naŋ kêŋ dau ti da dim tigeŋ, dec kêmasaŋ lêŋ bu Anötö suc lau si sac kwi-ŋga. Tiŋambu Jon to yom daêsam pi Anötö ndê Domba yêc Revelesen (Rev 5:6; 7:10, 17; 14:4, 10; 15:3; 19:9; 21:22-23; 22:1, 3).

ANÖTÖ NDÊ GÔLIŊ / GAMEŊ UNDAMBÊ-ŊGA (Kingdom of God)

Yêc Yom Lêŋsêm Wakuc, Yom Inglis ‘Kingdom of God’ naŋ ŋahu tigeŋ dom.

1. Têm ŋatô ‘Kingdom of God’ hêganôŋ undambê - gameŋ naŋ Anötö dau mbo, ma gameŋ naŋ Anötö ndê lau gitêŋ oc sêndöc têŋ têm ŋambu-ŋga. (Alic Mat 7:21; Luk 13:28-29; 1 Kor 6:9-10; 15:50; Gal 5:21; Epe 5:5; 2 Tim 4:18; ma 2 Pit 1:11.) Bocdinaŋ yac am kwi bu Gameŋ undambê-ŋga me Anötö ndê gameŋ undambê-ŋga.

2. Têm ŋatô ‘Kingdom of God’ hêganôŋ bêc naŋ Pômdau Yisu oc mbu meŋ ma êŋsahê lau hoŋ. (Mat 13:24-30, 41; 13:47-49; 20:1-16; 22:1-14; 25:1-13, 14-30.)

3. Têm daêsam ‘Kingdom of God’ hêganôŋ gameŋ daŋ me têm daŋ dom. Yom dau hêganôŋ Anötö ndê ŋaclai tu nem gôliŋ-ŋga. Iŋ ndê gôliŋ dinaŋ iŋ gêŋ têm kwahic dec-ŋga ma hêganôŋ gweleŋ naŋ iŋ kôm yêc ŋamalac si ŋalôm. Asa naŋ kêŋ whiŋ ma sôc Anötö ŋapu, naŋ mbo Anötö ndê gôliŋ ŋapu su. Yom kaiŋ dinaŋ danem kwi bu Anötö ndê gôliŋ. (Alic yom ŋatô yêc Mat 3:2; 6:33; 12:28; 13:44-46; Luk 16:16; 17:20-21; Rom 14:17; 1 Kor 4:20; ma Kol 1:13.)

APA PWAC YOMSU-ŊGA (Ark of the Covenant)

Têŋ ndoc lau Israel-ŋga sêmbo gameŋ sawa, naŋ Anötö sôm têŋ ŋac bu sêmasaŋ apa daŋ ŋa a, ma sêmpaŋ ahuc ŋa gol (Eks 25:11-22). Apa dau sêkêŋ yêc †bac dabuŋ ŋalôm dabuŋ andô. Hoc lu naŋ Anötö to yomsu amaŋlu (pwac akwa) pi, naŋ sêkêŋ yêc apa dau ŋalôm. Ma sêkêŋ Aron ndê tôc ti †mana ŋatô yêc ŋalôm whiŋ (Hib 9:4-5).

Têŋ ndoc lau Israel-ŋga sêkwê lôm dabuŋ kalhac Jerusalem, naŋ sêkêŋ apa dau yêc ŋalôm dabuŋ andô (1 Kiŋ 8:1-13; ma 2 Kr 35:3). Magoc tiŋambu lau Israel-ŋga si ŋacyo sêseŋ gameŋ ma apa dau giŋga. Jon to yom pi apa dau yêc Rev 11:19.

APOSEL (Apostle)

Ŋaê dau ŋahu bu ‘Lau naŋ sêŋkiŋ ŋac sêsa si.’ Yom ‘misineri’ yêc Yom Inglis naŋ ŋahu kaiŋ tigeŋ.

Têm ŋatô ŋaê aposel hêganôŋ †ŋgacsêŋomi 12 (Mat 10:1-4; Mak 3:13-19; 6:30; ma Luk 6:12-16; 24:10). Ŋac sêti lau sêkêŋ whiŋ-ŋga si lau bata, ma sêkôm gêŋ dalô ma gêŋ ti ŋaclai daêsam (Apo 2:42-43). Ma têm ŋatô yom dau hêganôŋ lau naŋ sêmbo ŋgacsêŋomi 12 si toŋ dom, gitôm Matias (Apo 1:26), Pol lu Banabas (Apo 14:4, 14; Rom 1:1), ma lau ŋatô (Rom 16:7).

BAC DABUŊ (Tabernacle)

Têŋ têm Moses wê lau Israel-ŋga sa akêŋ gameŋ Isip-ŋga, ma sêmbo gameŋ sawa, naŋ Anötö sôm têŋ Moses bu êmasaŋ bac po tu sênem akiŋ iŋ-ŋga (Eks 25:8-9; 26:1-37). Alic bac dau ŋagatu daŋ yêc p 250.

BELSEBAL - Alic Sadaŋ.

BUKU TAŊLI-ŊGA (Book of Life)

Lau hoŋ naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu ma sêtap Anötö ndê mwasiŋ dandöc taŋli ŋapaŋ-ŋga sa, naŋ si ŋaê yêc Buku Taŋli-ŋga yêc undambê. Alic yom ŋapu-ŋga (footnote) yêc Rev 3:5.

DABUŊSIGA (Priest)

Anötö dau kêyaliŋ Aron ti ndê lau wakuc naŋ sêsa akêŋ †Liwai ndê toŋ, naŋ sa bu sêti lau Israel-ŋga si dabuŋsiga (Eks 28:1). Ŋac si gweleŋ bu sênem akiŋ Anötö, sêyob lau Israel-ŋga si gêŋ dabuŋ, ma bu sêkêŋ da tidau-tidau ma da ô lau Israel-ŋga si sac ŋagêyô-ŋga.

Sêŋyaliŋ dabuŋsiga atu-tu ŋatô sa bocdec bu:

DABUŊSIGA ŊAMATA-ŊGA (High Priest / Chief Priest)

Tôm yala tigeŋ-tigeŋ, lau Israel-ŋga sêŋyaliŋ dabuŋsiga daŋ sa bu ti dabuŋsiga ŋamata-ŋga. Iŋ tawasê gitôm bu sôc ŋalôm dabuŋ andô yêc lôm dabuŋ bu kêŋ da dim tigeŋ yêc yala tigeŋ ŋalôm. Têm ŋatô dasam iŋ bu Dabuŋsiga Atu.

DABUŊSIGA ATU-TU (Chief Priests)

Lau Israel-ŋga sêsam ŋac si dabuŋsiga ŋatô bu dabuŋsiga atu-tu. Ŋac lau naŋ muŋ-ŋga sêŋyaliŋ ŋac sa sêti dabuŋsiga ŋamata-ŋga, ma dabuŋsiga tiwaê ŋatô.

DAWID NDÊ ATU (Son of David)

Lau Israel-ŋga sêkêŋ bata bu †Mesaya oc sa akêŋ Dawid ndê wakuc, ma tu dinaŋ-ŋga sêsam Mesaya bu Dawid ndê Atu.

DENARIAS

Lau Rom-ŋga si mone silba daŋ. Lau semlhi gêŋ ŋa mone dinaŋ yêc gameŋ naŋ lau Rom sem gôliŋ. Têŋ Yisu ndê têm, lau naŋ bu sêkôm ŋgac daŋ ndê gweleŋ ôm-ŋga me domba-ŋga têŋ bêc tigeŋ naŋ oc nemlhi ŋac ŋa denarias tigeŋ-tigeŋ. Ŋaê denarias hêganôŋ mone tigeŋ. Mone lu me daêsam sêsam bu ‘denarii.’

GAMEŊ APA-ŊGA - Alic Lau Gameŋ Apa-ŋga.

GAMEŊ UNDAMBÊ-ŊGA - Alic Anötö ndê gameŋ.

HEROD

Yêc Yom Lêŋsêm Wakuc dasam yom pi kiŋ hale naŋ si ŋaê Herod. Ŋac hoŋ sem gôliŋ gameŋ ŋatô sêmbo †Sisa ndê gôliŋ ŋapu.

1. Kiŋ Herod (Herod the Great) - alic Mat 2:1-22; ma Luk 1:5.

Iŋ kiŋ ti waê atu naŋ gêm gôliŋ gameŋ Judia ma Galili-ŋga têŋ ndoc Yisu dinda kôc iŋ. Iŋ ŋgac dau dinaŋ naŋ kôm bu ndic Yisu ndu têŋ ndoc iŋ balêkoc dedec. Iŋ mbac ndu têŋ yala 4BC.

2. Herod Antipas - alic Mak 6:14-29; ma Luk 23:6-12.

Iŋ Kiŋ Herod ndê atu naŋ gêm gôliŋ gameŋ Galili ma Perea-ŋga têŋ ndoc Yisu gêm mêtê ti kôm gêŋ dalô mbo gameŋ dinaŋ. Iŋ ŋgac dau dinaŋ nawhê Herodias naŋ sôm bu sêtim Jon (Ŋgac Kêku Lau-ŋga) kachu kic.

3. Herod Agripa 1 - alic Apo 12:1-23.

Iŋ Herod Antipas nêsip naŋ gêm gôliŋ gameŋ Galili-ŋga, ma tiŋambu gameŋ Samaria ti Judia-ŋga whiŋ. Iŋ kêŋ kisa ti kêmatôc lau ŋamata-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu. Iŋ ŋgac naŋ gic Jon ndê asidôwa Jems ndu.

4. Herod Agripa 2 - alic Apo 25:13–26:2; ma 26:19.

Iŋ Herod Agripa 1 ndê atu. Iŋ gêm gôliŋ ndöc Sisaria Pilipai, ma kêmatôc Pol ma kêkiŋ iŋ têŋ Rom gi bu Sisa êmatôc iŋ ndê yom.

HIBRU (Hebrew)

Têm ŋatô sêsam lau Israel-ŋga bu ‘Lau Hibru,’ ma ŋac si awha naŋ sêsam bu ‘Yom Hibru’ whiŋ. Ŋaê dau meŋ akêŋ ŋac si apaŋgac daŋ ŋaê Eber (Gen 10:21).

Yom naŋ sêto yêc Yom Lêŋsêm Akwa naŋ sêto ŋa Yom Hibru ŋandô. Yom Hibru naŋ lau Israel-ŋga sêsôm têŋ Yisu ndê têm, naŋ sêsam yêc Inglis translesen ŋatô bu ‘Yom Aramaik.’ Yom dau kêpiŋ bu tap Yom Hibru ŋandô sa, magoc iŋ yom ŋasaê daŋ dau-ŋga.

HOC ŊAYHAM-ŊAYHAM (Jewel)

Yêc Rev 21:19-20 Jon to yom pi hoc ŋayham-ŋayham ma ŋaôli atu naŋ gêlic yêc malac Jerusalem wakuc. Hoc tigeŋ-tigeŋ dinaŋ bocdec bu:

HOC JASPA (Jasper) - hoc ŋadalô batac-batac me ŋawa (green or clear).

HOC SAPAYA (Sapphire) - hoc ŋadalô ŋamayaŋ (blue).

HOC AGET (Agate) - hoc ŋadalô tidau-tidau.

HOC EMEREL (Emerald) - hoc ŋadalô batac-batac (bright green).

HOC ONIKS (Onyx) - hoc ŋadalô yeyec (black).

HOC KANELIAN (Carnelian) - hoc ŋadalô kokoc (bright red).

HOC KRISOLAIT (Chrysolite) - hoc ŋadalô yaŋyaŋ.

HOC BERIL (Beryl) - hoc ŋadalô batac-batac me ŋamayaŋ (green/blue-green).

HOC TOPAS (Topaz) - hoc ŋadalô yaŋyaŋ.

HOC KRISOPRAS (Chrysoprase) - hoc ŋadalô ŋamayaŋ (milky or grey).

HOC YASINT (Jasinth) - hoc ŋadalô ŋamayaŋ me batac-batac (blue/green-ish-blue).

HOC AMETIS (Amethyst) - hoc ŋadalô kokoc (purple-blue).

ISRAEL

Ŋaê Israel hêganôŋ Jakob, naŋ Aisak lu nawhê Rebeka si balêkoc lu dinaŋ ŋadaŋ. Anötö dau kêŋ ŋaê wakuc Israel têŋ iŋ (Gen 32:28). Ŋaê dau sêhê pi lau toŋ atu naŋ sêsa akêŋ Jakob, naŋ sêsam ŋac bu †lau Israel-ŋga.

Ma ŋaê dau hêganôŋ gameŋ naŋ lau Israel-ŋga sêndöc, naŋ sêsam bu ‘Israel’ me ‘Palestine.’ Muŋ-ŋga sêsam gameŋ dau bu ‘Gameŋ Kanan-ŋga.’

JAKOB (Jacob) - Alic Israel.

JUDA (Judah)

Jakob ndê atui 12 si daŋ iŋ Juda, ma sêsam lau Israel si toŋ 12 ŋadaŋ kêkuc iŋ ndê ŋaê. Têŋ ndoc lau Israel sêmbu akêŋ gameŋ Isip-ŋga ma sêndöc gameŋ Kanan-ŋga, naŋ Juda ndê toŋ sêwêkaiŋ gameŋ naŋ sêsam bu Judia. Malac Betlehem yêc gameŋ dinaŋ (Mat 2:6).

Yisu sa akêŋ Juda ndê toŋ, ma Jon sam iŋ bu ‘Layon naŋ sa akêŋ Juda ndê toŋ’ yêc Rev 5:5.

Muŋ-ŋga lau Israel-ŋga sêwhê dau kôc gi toŋ lu, naŋ sêsam bu ‘Lau Israel-ŋga’ ma ‘Lau Juda-ŋga.’ Toŋ lu dinaŋ sêŋyaliŋ dau si kiŋ sa tu nem gôliŋ ŋac-ŋga. Alic yom ŋapu-ŋga (footnote) yêc Hib 8:8.

KÊDÔHÔŊWAGA YOMSU-ŊGA - Alic Skraib.

KILISI (Christ)

Alic Mesaya.

Yom ŋalhô ‘Kilisi’ meŋ akêŋ Yom Grik kreistos, ma yom ŋalhô ‘Mesaya’ meŋ akêŋ Yom Hibru. Ŋaê lu dinaŋ ŋahu tigeŋ, ma danem kwi bu ‘ŋamalac naŋ sêkêc gêŋ ŋakwi pi iŋ.’ Muŋ-ŋga lau naŋ Anötö kêyaliŋ ŋac sa bu sêti lau Israel-ŋga si kiŋ, naŋ sêkêc olib ŋakwi pi ŋac, bu tôc asê bu ŋac kiŋ. Alic 1 Sam 16:12; ma 2 Kiŋ 9:6.

Yom Grik kreistos yêc Yom Lêŋsêm Wakuc, naŋ ŋahu lu. Têm ŋatô yom dau hêganôŋ Yisu ndê gweleŋ nem lau si-ŋga, ma bocdinaŋ yac am kwi bu †Mesaya, ma têm ŋatô yom dau iŋ Yisu ndê ŋaê daŋ, ma bocdinaŋ yac am kwi bu Kilisi.

LAU GAMEŊ APA-ŊGA (Gentiles)

Yom Inglis ‘Gentile’ heganôŋ lau hoŋ naŋ lau Israel dom. Lau Israel-ŋga ŋatô sêtoc dau sa bu Anötö kêyaliŋ ŋac sa sêti iŋ ndê lau, ma bocdinaŋ sêpu lau gameŋ apa-ŋga hoŋ naŋ lau Israel dom, ma sêsam ŋac bu ‘lau sac,’ ŋahu bu ŋac sêŋkuc Moses ndê yomsu dom (Gal 2:15). Magoc lau gameŋ apa-ŋga daêsam sêkêŋ whiŋ Yisu sêhôc gêlêc lau Israel-ŋga su.

Lau gameŋ apa-ŋga naŋ daŋgasuŋ sambuc ŋawaê ŋayham ma sêsap lêŋ sac-sac nom-ŋga dôŋ ŋapaŋ, naŋ têm ŋatô dasam ŋac bu ‘lau sambuc.’

LAU ISRAEL-ŊGA (Jew / Hebrew / Israelite)

Lau Israel-ŋga naŋ sêsa akêŋ †Jakob, naŋ sêsam ŋac yêc Yom Inglis bu ‘Jew’ ma ‘Hebrew’ ma ‘Israelite.’

LAU SÊTIM YOM LAU-ŊGA (Hypocrite)

Yom Inglis ‘hypocrite’ kêkuc Yom Grik hypocriteis ma hêganôŋ lau naŋ sêsôm yom ŋayham-ŋayham tu bu lau ŋatô sêlic ŋac ŋayham-ŋga, magoc ŋac dau sêŋkuc yom dau dom, ma sêkôm ŋandô sa dom. Têm daêsam Yisu pu lau †Palêsai ma lau †Skraib, ŋahu bu ŋac si mêtê dau dinaŋ.

LEPRASI (Leprosy)

Ŋaê leprasi hêganôŋ gêmbac ŋamlic-ŋga. Lau ŋatô gauc gêm bu gêmbac naŋ sêsam bu leprasi têŋ Yisu ndê têm, naŋ gitôm gêmbac naŋ dasam bu leprasi têŋ têm kwahic dec-ŋga dom.

Lau Israel-ŋga sêmbo ahê lau ti gêmbac leprasi ma sêyob bu sêmasec ŋac dom, bu oc kôm lau ŋadômbwi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga. Anötö kêŋ gweleŋ têŋ lau dabuŋsiga bu sêŋsahê lau si gêmbac ŋamlic-ŋga (Lev 13:1-46; 14:1-32).

LIWAI (Levi)

Liwai iŋ †Jakob ndê atui 12 si daŋ, ma sêsam lau Israel si toŋ 12 ŋadaŋ kêkuc iŋ ndê ŋaê.

Ma ŋgac daŋ ŋaê Liwai, iŋ Yisu ndê ŋgacsêŋom daŋ naŋ sêsam iŋ ndê ŋaê daŋ bu Matyu (Mat 9:9-13).

LAU LIWAI (Levites)

Anötö kêyaliŋ Liwai ndê lau wakuc sa bu sênem akiŋ iŋ yêc †bac dabuŋ ma †lôm dabuŋ, ma bu sênem lau †dabuŋsiga sa (Nam 1:47-53; 18:2-6; ma Diut 10:8-9). Anötö sôm bu lau Liwai sêwêkaiŋ nom yêc gameŋ Kanan-ŋga dom. Lau naŋ sêmbo lau Israel si toŋ 11, naŋ sêwhê si gêŋ hoŋ kôc gi toŋ 10, ma sêkêŋ toŋ daŋ têŋ lau Liwai tu yob ŋac ti ŋac si gôlôwac-ŋga (Nam 18:21-24). Lau naŋ sêti lau Israel-ŋga si dabuŋsiga, naŋ sêŋyaliŋ ŋac sa yêc Aron ndê wakuc naŋ sêsa akêŋ Liwai ndê toŋ (Hib 7:5-10).

LÔM DABUŊ (Temple)

Têm ŋatô sêsam lôm dabuŋ Jerusalem-ŋga bu Anötö me Pômdau ndê Andu. Lau Israel-ŋga sêteŋ mbec ti sêlic om tôm ŋac si malac yêc ŋac si †lôm wê-ŋga. Magoc ŋac bu sêkêŋ da ya me da ŋatô, naŋ sêtêŋ lôm dabuŋ Jerusalem-ŋga si, ma lau dabuŋsiga sêmbo tu sêkêŋ lau dau si da. Ma ŋac sêlic om atu-tu yêc lôm dabuŋ dau.

LÔM WÊ-ŊGA (Synagogue)

Yom Inglis ‘Synagogue’ meŋ akêŋ Yom Grik daŋ, naŋ ŋahu bu ‘gameŋ sêkac sa-ŋga.’ Yom dau hêganôŋ andu naŋ lau Israel-ŋga sêkac sa sêmbo têŋ ndoc Sabat-ŋga bu sêsam ti sêŋgô Pômdau ndê yom, ma sênem wê ti sêteŋ mbec têŋ iŋ. Lau Israel-ŋga sêkwê lôm wê-ŋga sêlhac tôm ŋac si malac atu-tu ti sauŋ-sauŋ hoŋ gi. Ma yêc lau apa si gameŋ naŋ lau Israel-ŋga daêsam sêmbo, naŋ sêkwê si lôm wê-ŋga tu sêlic om-ŋga bocdinaŋ. Têŋ ndoc Pol kôm gweleŋ yêc lau apa si gameŋ, naŋ êlêmê gêm mêtê yêc lôm wê-ŋga naŋ sêlhac gameŋ dinaŋ.

MANA (Manna)

Têŋ ndoc Moses wê lau Israel-ŋga ma sêmbo gameŋ sawa gitôm yala 40, naŋ Anötö gôlôm ŋac ŋa bolom kaiŋ daŋ naŋ sêsam bu ‘Mana.’ Yom dau iŋ Yom Hibru daŋ, ma danem kwi bu ‘iŋ dinaŋ gêŋ sake?’ Bu lau Israel sêsôm yom dau têŋ ndoc ŋamata-ŋga naŋ sêlic bolom dau (Eks 16:15).

MESAYA (Messiah/Christ)

Anötö gic bata têŋ lau Israel-ŋga bu êŋkiŋ Mesaya naŋ oc nem ŋac si ma puc †Anötö ndê gôliŋ dôŋ. Yom Grik kreistos bu hêganôŋ Yisu ndê gweleŋ dinaŋ, dec yac am kwi bu Mesaya.

Alic Kilisi whiŋ.

MWASIŊ / OM ATU (Festivals / Feasts)

Lau Israel sêlic om atu-tu ŋatô tôm yala hoŋ, bu gauc nem Anötö ti gêŋ atu-tu naŋ iŋ kôm tu nem ŋac sa-ŋga.

MWASIŊ BOLOM YIST MBA-ŊGA (Unleavened Bread)

Alic Mat 26:17; Mak 14:1; Luk 22:7; Apo 12:3; ma 20:6. Pômdau gic hu Mwasiŋ Bolom Yist Mba-ŋga têŋ ndoc lau Israel-ŋga sêmbo gameŋ Isip-ŋga - alic Eks 12:15-20. Mwasiŋ dau yêc tôm bêc 8, ma Pômdau gic yomsu ŋac bu sêkôc yist hoŋ su yêc ŋac si andu, ma sêneŋ gêŋ ti yist dom e mwasiŋ ŋatêm dau pacndê. Têŋ mwasiŋ dau ŋabêc ŋamata-ŋga ŋa-ôbwêc, naŋ ŋac seŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga.

MWASIŊ LÔM BAC-ŊGA (Tabernacles)

Alic Jon 7:2-52. Lau Israel-ŋga sêndê Mwasiŋ Lôm Bac-ŋga têŋ ndoc sic bata si gweleŋ sêndic bolom ŋandô sa-ŋga tôm yala hoŋ. Ŋac sêkwê bac, ma sêkac dau sa gitôm bêc 7, ma gauc gêm têm naŋ ŋac si apai sêndöc andu bac yêc gameŋ sawa. Ma ŋac sem mbec gêŋ ŋandô ôm-ŋga yêc wake dinaŋ ŋalôm (Lev 23:33-43; Diut 16:13-15; ma Sek 14:16-19).

MWASIŊ PASOWA-ŊGA (Passover)

Lau Israel-ŋga seŋ Mwasiŋ Pasowa-ŋga tu bu gauc nem ndoc naŋ Anötö kêgaho ŋac su yêc lau Isip-ŋga amba (Eks 12). Yom Inglis ‘Passover’ naŋ danem kwi bu ‘êŋlêc têŋ ŋahô-ŋga,’ ma hêganôŋ têm naŋ Anötö ndê aŋela naŋ gic balêkoc ŋgac mbêc Isip-ŋga hoŋ ndu, naŋ kêlêc lau Israel-ŋga si andu.

MWASIŊ PENTIKOS-ŊGA (Pentecost)

Alic Apo 2:1; 20:16; ma 1 Kor 16:8. Ŋaê ‘Pentikos’ ŋahu bu ‘bêc 50.’ Lau Israel-ŋga seŋ Mwasiŋ Pasowa, ma tiŋambu bêc 50 pacndê su goc sêlic om atu daŋ naŋ sêsam bu Pentikos. Têŋ ndoc dinaŋ ŋac sem daŋge Anötö tu bolom wit naŋ sic sa-ŋga, ma gauc gêm têm naŋ Anötö kêŋ yomsu amaŋlu têŋ Moses yêc Lôc Sainai. Alic yom pi Om Pentikos yêc Lev 23:15-16; Diut 16:10; ma Nam 28:26-30.

Kwahic dec, lau sêkêŋ whiŋ Yisu-ŋga gauc gêm Om Pentikos naŋ Ŋalau Dabuŋ gêm lau aposel ahuc (Apo 2:1).

MWASIŊ SIC GAWI LÔM-ŊGA (Temple Dedication)

Têŋ yala 167BC lau Siria-ŋga sic siŋ têŋ lau Israel-ŋga ma sêŋgaho malac Jerusalem ti ŋac si lôm dabuŋ su, ma sêkêŋ si anötö gwam daŋ kalhac alta. Magoc tiŋambu, têŋ yala 165BC, Judas Makabias kôc gêŋ sac dau su, ma lau Israel-ŋga sic gawi lôm bu ŋawasi sa tiyham. Bocdinaŋ tôm yala hoŋ lau Israel-ŋga sêndê Mwasiŋ Sic Gawi Lôm-ŋga bu gauc nem gêŋ dau (Jon 10:22).

ŊAMALAC NDÊ ATU (Son of Man)

Têŋ têm ŋamata-ŋga, propet Daniel sôm yom pi ŋamalac naŋ Pômdau kêkiŋ bu nem lau sa yêc si sac hoŋ, ma sam iŋ bu Ŋamalac ndê Atu. Ŋaê dau iŋ ŋahu tigeŋ gitôm †Mesaya.

Yisu sam dau bu Ŋamalac ndê Atu, bu whê sa bu iŋ ŋamalac naŋ Pômdau kêkiŋ, ma iŋ kôc ŋaclai ti ŋawasi atu meŋ akêŋ Anötö dau. Iŋ meŋ mbo nom gitôm ŋamalac, tigeŋ iŋ Anötö dau.

Yêc Yom Hibru, ŋaê ‘Adam’ ŋahu bu ‘ŋamalac.’ Bocdinaŋ oc tôm bu danem ŋaê ‘Ŋamalac ndê Atu’ kwi bu ‘Adam ndê wakuc.’ Tu dinaŋ-ŋga lau ŋatô gauc gêm bu ŋaê dau ŋahu bu Yisu dau iŋ ŋamalac ŋandô gi tap Adam sa têŋ ndoc Pômdau kêmasaŋ iŋ, ma iŋ kôm sac su dom. Têm ŋatô Pol to yom pi Yisu ma sam iŋ bu ‘Adam wakuc’ (1 Kor 15:45).

ŊGAC NEM LAU SI-ŊGA (Saviour)

Dasam Yisu bu ‘Ŋgac Nem Lau Si-ŋga,’ ŋahu bu iŋ gêm lau si bu sêtap ŋagêyô naŋ gic ŋac ŋawaê tu sêkôm sac-ŋga, naŋ dom. Bu Yisu dau hôc lau hoŋ si sac ŋagêyô pi dau. Asa naŋ kêŋ whiŋ Yisu, naŋ Anötö suc iŋ ndê sac kwi, ma gêlic iŋ bu ŋamalac gitêŋ tu iŋ ndê kêŋ whiŋ Yisu-ŋga.

ŊGACSÊŊOM (Disciple)

Ŋaê dindec meŋ akêŋ Yom Grik mathetes, naŋ sem kwi yêc Yom Inglis bu ‘disciple.’ Yom Grik dau ŋahu hêganôŋ lau kwapuc, me lau naŋ sêndôhôŋ gêŋ. ŋaê dau hêganôŋ lau naŋ sêŋkuc Yisu ma sêŋsêlêŋ sêwhiŋ iŋ ti sêkêŋ whiŋ iŋ.

Yêc Yom Lêŋsêm Wakuc, ŋaê ŋgacsêŋom hêganôŋ lauŋgac 12 naŋ Yisu kêyaliŋ ŋac sa bu sêŋkuc iŋ. Magoc lau toŋ atu naŋ sêŋkuc Yisu, naŋ lauŋgac hoŋ dom, lauwhê sêwhiŋ sêŋkuc iŋ (Luk 8:1-3). Bocdinaŋ yac asam ŋac bu ‘sêŋomi.’ Ŋaê sêŋomi dau sêsôm pi lau naŋ sêŋkuc Yisu, ma lau naŋ sêŋkuc Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga (Mat 8:25), ma lau Palêsai si sêŋomi (Mak 2:18).

OLIB (Olive)

A olib iŋ a kaiŋ daŋ naŋ sêpo ŋapep yêc lau Israel-ŋga si gameŋ. U bu ndic dom tôm ŋasawa baliŋ, magoc a olib oc sêlhac ŋayham.

Lau Israel-ŋga seŋ a olib dau ŋandô, ma sêkôc ŋandô tu sêmasaŋ olib ŋakwi-ŋga. Sêkôm gweleŋ daêsam ŋa olib ŋakwi, sêkêŋ sip gêŋ daneŋ-ŋga, sem oso lau ŋa olib ŋakwi, ma sêkêŋ sip ŋac si lam gitôm buya.

Lôc daŋ ŋaê Lôc Olib kalhac kêpiŋ malac Jerusalem. Malac Betani ma Betpagi sêyêc dinaŋ.

PALÊSAI (Pharisee)

Lau Israel-ŋga si toŋ daŋ. Ŋac ti lau †Skraib si gweleŋ ŋandô naŋ bu sêŋyalê Moses ndê yomsu ŋapep eŋ, ma sêndôhôŋ ti sêwhê sa têŋ lau. Magoc Lau Palêsai sêndôhôŋ yomsu ti ŋagôliŋ daêsam whiŋ, naŋ kêkuc ŋamalac ŋambwa si gauc. Ŋac sêŋsahê ŋaŋga bu sênem dabuŋ dau, sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tu sêteŋ mbec ma sêtoc Anötö sa-ŋga, ma sêwhê si gêŋ hoŋ kôc gi toŋ 10 ma sêkêŋ toŋ daŋ ti da (Mat 23:23; Luk 18:12). Magoc têm daêsam ŋac sêtoc dau sa bu ŋac gauc gêm bu ŋac lau gitêŋ sêhôc gêlêc lau Israel-ŋga ŋatô su. Ma sêmbo ahê lau naŋ sêŋkuc Moses ndê yomsu ŋapep dom.

Yisu pu Lau Palêsai ma sam ŋac bu †lau sêtim yom lau-ŋga (hypocrites), ŋahu bu ndoc daêsam ŋac sêsôm ti sêndôhôŋ yom ŋayham, magoc ŋac dau sêŋkuc yom dau me sêkôm ŋandô sa dom. Tu Yisu ndê yom dinaŋ-ŋga, dec lau Palêsai daêsam sêkêŋ kisa Yisu ma sêŋsalê lêŋ tu sêndic iŋ ndu-ŋga.

PARADAIS (Paradise)

Paradais ŋahu bu ‘ôm ŋayham.’ Têm ŋatô sêsam gameŋ undambê-ŋga bu ‘Paradais’ (Luk 23:43; Rev 2:7).

PASOWA - alic Mwasiŋ/Om Atu Pasowa-ŋga.

PWAC SÊSÊ LAUŊGAC ŊAMLIC-ŊGA (Circumcision)

Lau Israel-ŋga sêsê ŋac si balêkoc ŋgac hoŋ si ŋamlic ŋatô su têŋ ŋac si bêc ti-8-ŋga, sêŋkuc pwac naŋ Anötö kêmatiŋ whiŋ Abraham (Gen 17:9-14).

Têŋ ndoc lau aposel sêhoc ŋawaê ŋayham asê tiwakuc, naŋ lau Israel-ŋga ŋatô gauc gêm bu †lau gameŋ apa-ŋga naŋ sic hu sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ bu sêŋkuc lau Israel-ŋga si pwac akwa dinaŋ dom, dec Anötö oc nem lau apa dau si dom. Tigeŋ Pol ma aposel ŋatô sêlhac ŋaŋga ma sêwhê sa bu Anötö gêm lau si tu ŋac si sêkêŋ whiŋ-ŋga, ma tu sêŋkuc pwac akwa yomsu-ŋga dom.

RABAI (Rabbi)

Lau Israel-ŋga sêsam ŋac si lau bata ti kêdôhôŋwaga bu ‘Rabai.’ Lau bocke naŋ si gauc atu ma ŋayham naŋ sêkêŋ ŋaê Rabai pi ŋac. (Ŋaê Raboni naŋ Maria sam Yisu (Jon 20:16), naŋ ŋahu tigeŋ.)

ROM (Rome)

Malac ŋamata-ŋga yêc gameŋ naŋ sêsam bu Itali. Lau Rom-ŋga sic siŋ ma sêkêŋ gameŋ daêsam sêsôc ŋac si gôliŋ ŋapu. Ŋac sem gôliŋ lau Israel-ŋga si gameŋ whiŋ, têŋ têm Yisu meŋ mbo nom.

Lau Rom-ŋga hoŋ si kiŋ atu naŋ sêsam iŋ bu †Sisa. Iŋ gêm gôliŋ gameŋ Rom-ŋga sambob têŋ têm dinaŋ, ma kêyaliŋ lau ŋatô sa gitôm Herod ma Pailot, bu sênem gôliŋ gameŋ tidau-tidau sêmbo iŋ ŋapu.

SABAT (Sabbath)

Lau Israel-ŋga si bêc sêlic om-ŋga, kêkuc bêc naŋ Anötö gic bata ndê gweleŋ kêŋ undambê ti nom-ŋga, ma kêwhaŋ dau. Anötö sôm bu lau hoŋ sêkôm gweleŋ tôm bêc 6 yêc wake daŋ ŋalôm, ma bêc ti-7-ŋga naŋ ŋac sêŋwhaŋ dau ma sêtoc iŋ sa.

Lau Israel-ŋga si yomsu ti ŋagôliŋ daêsam hêganôŋ bêc Sabat-ŋga. Ŋac sêsôm bu lau sêkôm gweleŋ tidau-tidau têŋ bêc dinaŋ dom. Lau bata Israel-ŋga tac ŋandê têŋ Yisu tidim daêsam, ŋahu bu iŋ kôm lau gêmbac ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga.

SADAŊ (Satan)

Sadaŋ iŋ ŋalau sac si ŋadau. Iŋ kêŋ kisa Anötö, ma bu êŋgilí lau bu sêkôm mêtê sac.

Sêsam Sadaŋ ndê ŋaê ŋatô bu ‘Belsebal,’ ‘Belial,’ ma ‘nom dindec ŋadau’ (Jon 12:31; 14:30; ma Epe 2:2). Yêc Yom Inglis sêsam iŋ bu ‘Devil.’

SADIUSI (Sadducee)

Lau Israel-ŋga toŋ daŋ naŋ sêmbo têŋ Yisu ndê têm. Ŋaê dau kêkuc dabuŋsiga têm ŋamata-ŋga-ŋga daŋ ndê ŋaê ‘Sadok’ (1 Kr 16:39). Lau Sadiusi daêsam ŋac lau dabuŋsiga, ma ŋatô ŋac lau tiwaê. Ŋac sêndôhôŋ ti sêkac lau hoŋ bu sêŋkuc yomsu amaŋlu naŋ Anötö kêŋ têŋ Moses, ma yomsu naŋ Moses dau to sip iŋ ndê buku. Ŋac lau kaiŋ tigeŋ gitôm lau †Palêsai, tigeŋ lau Sadiusi ma lau Palêsai sêseŋ dau pi yom ŋatô. Lau Palêsai sêkêŋ whiŋ bu lau naŋ sêmbac ndu su, naŋ oc sêtisa têŋ bêc ŋambu-ŋga, magoc Sadiusi sêkêŋ whiŋ iŋ dinaŋ dom. Ma sêkêŋ whiŋ bu aŋela ti ŋalau daŋ sêmbo dom (Apo 23:8).

SAINAI

Lôc daŋ ŋaê. Yomsu amaŋlu naŋ Anötö kêŋ têŋ iŋ ndê lau Israel-ŋga, naŋ kêŋ têŋ Moses yêc Lôc Sainai.

SAMARIA

Gameŋ daŋ ŋaê. Gameŋ dau yêc gameŋ Galili ma Judia-ŋga ŋasawa, ma yêc Bu Jordan ŋadali têŋ gameŋ ac sip-ŋga.

Lau Samaria-ŋga sêsa akêŋ apai Israel-ŋga, magoc ŋac sem lauwhê apa, ma tu dinaŋ-ŋga lau Israel-ŋga sêlic ŋac gitôm lau Israel-ŋga ŋandô dom. Sêlic ŋac gitôm lau ŋambwa me lau apa.

SANEDRIN (Sanhedrin)

Lau bata naŋ sem gôliŋ lau Israel-ŋga, naŋ sêsam ŋac si toŋ bu ‘Sanedrin’ (yêc Yom Inglis sêsam toŋ dinaŋ bu ‘Council’). Lau dabuŋsiga ti lau bata ma kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga gitôm 71 sêmbo toŋ dau ŋalôm. Lau Rom-ŋga sêkêŋ ŋasawa têŋ ŋac bu sênem gôliŋ ti sêmatôc lau Israel-ŋga si gêŋ ŋatô, magoc ŋac sêtôm dom bu sêkic ŋamalac daŋ ndê yom bu sêndic iŋ ndu. Tu dinaŋ-ŋga dec sêkêŋ Yisu sip lau Rom-ŋga amba (Jon 18:31-32).

SAYON (Zion)

Sêkwê malac Jerusalem kalhac lôc ŋatô ŋahô, ma lôc dau ŋadaŋ sêsam bu ‘Lôc Sayon.’ Iŋ gameŋ naŋ lau Israel-ŋga si lôm dabuŋ kalhac têŋ Yisu ndê têm. Têm ŋatô ŋaê ‘Sayon’ hêganôŋ malac Jerusalem ma têm ŋatô ŋaê dau hêganôŋ lau Jerusalem-ŋga (Mat 21:5; Rom 9:33; 11:26; ma 1 Pit 2:6).

SELOT (Zealot)

Ŋaê ‘Selot’ ŋahu ‘lau naŋ sêyêm dau su tu sêkôm gêŋ-ŋga.’ Lau Israel-ŋga si toŋ daŋ sêsam bu ‘Lau Selot’ - ŋac lau naŋ sêtec bu lau Rom-ŋga sênem gôliŋ gameŋ Israel-ŋga, ma sêtec bu sênemlhi takis têŋ kiŋ Rom-ŋga. Têm ŋatô lau Selot sêli dau sa, ma sic siŋ têŋ lau Rom-ŋga. Ŋgac Galili-ŋga Judas (Apo 5:37) iŋ lau Selot si ŋgac bata daŋ.

Yisu ndê †ŋgacsêŋom daŋ ŋaê Saimon sêsam bu ‘Ŋgac Selot’ (Mat 10:4; Mak 3:18; Luk 6:15; ma Apo 1:13). Lau ŋatô gauc gêm bu muŋ-ŋga iŋ mbo Lau Selot si toŋ, ma ŋatô gauc gêm bu iŋ ŋgac naŋ yêm dau su tu kôm ndê gweleŋ, ma tu dinaŋ-ŋga dec lau sêsam iŋ bu ‘Ŋgac Selot.’

SÊŊOMI (Disciples) - Alic Ŋgacsêŋom.

SISA (Caesar)

Ŋaê Sisa dau hêganôŋ kiŋ atu naŋ gêm gôliŋ gameŋ †Rom-ŋga hoŋ.

SKRAIB (Scribe)

Yom ŋalhô ‘skraib’ meŋ akêŋ Yom Inglis ‘scribe,’ naŋ danem kwi bu ‘ŋamalac to yom-ŋga.’ Bapia hoŋ naŋ Pol to, naŋ iŋ kôc ŋamalac daŋ (scribe) bu nem iŋ sa tu to ndê yom-ŋga, ma iŋ dau to yom apê tu bu ndic bata bapia tigeŋ-tigeŋ-ŋga (Rom 16:22; 1 Kor 16:21; ma Gal 6:11). Esra iŋ skraib ŋamata-ŋga daŋ (Esra 7:6-10).

LAU SKRAIB (Scribes / Teachers of the Law)

Lau Skraib ŋac lau Israel-ŋga si toŋ daŋ naŋ lau ti gauc tu sêsam ma sêto yom-ŋga. Ŋac si gweleŋ atu naŋ bu sêwhê Moses ndê yomsu sa ti sêndôhôŋ têŋ lau. Lau Skraib daêsam sêmbo lau Palêsai ti lau Sadiusi si toŋ. Têm ŋatô dasam ŋac bu lau naŋ sêndôhôŋ yomsu me kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga.

SOLPA (Sulphur)

Têm ŋatô sêsam solpa bu ‘hoc ti ya’ (Yom Inglis: brimstone). Iŋ gêŋ yaŋyaŋ naŋ ŋamalic ŋaŋga. Yêc Revelesen Jon to yom daêsam pi solpa naŋ hêganôŋ ŋawapac ti ŋandê naŋ oc tap lau sac sa (Rev 9:17-18; 14:10) ma sê atu ya-ŋga naŋ lau sac oc sêsip têŋ ndoc sêtap matôc sa têŋ bêc ŋambu-ŋga (Rev 19:20; 20:10; ma 21:8).

YISU (Jesus)

Yêc Yom Hibru sêsam ŋaê dec bu ‘Josua’ ma ŋaê dau ŋahu bu ‘Anötö gêm lau si’ (Mat 1:21). Ŋaê ŋatô naŋ hêganôŋ Yisu, naŋ bocdec: ‘Yisu Kilisi,’ ‘Anötö Atu,’ ‘Ŋamalac ndê Atu,’ ma ‘Dawid ndê Atu.’