2 Cʉ̃ pea o biro ĩi yʉʉupi:
9 ”Anija Jacob puna mani ñicʉ̃ jãa ca niiricarã cʉ̃ja bai Josére ĩa tutiri, pade coteri majʉre biro cʉ̃ja ca noni cõagʉre, Egiptopʉ cʉ̃re ami waaupa. To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca tii pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ pea cʉ̃ menara niiri, 10 niipetirije cʉ̃ ca tʉgoeñarique pairijere cʉ̃re tii nemo ametʉeneupi. To biro tii, bʉaro ca majigʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃re tiiri, Faraón, Egipto macʉ̃ ʉpʉ, Josére Egipto macãrã wiogʉ cʉ̃ ca niiro, ñucã ʉpʉ cʉ̃ ca niiri wiire ca dotigʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃re tiiupi.
11 ”Tii tabere, Egiptore, to biri Canaán yepare aʉa nii, ñañaro tamʉorique nii, biiupa. To biri mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã pea cʉ̃ja ca baape ʉno cʉoticãupa. 12 Jacob, “Egiptore baarique niijato,” cʉ̃ja ca ĩirijere tʉori, cʉ̃ puna, mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarãre toopʉ cʉ̃jare tiicojo jʉoupi. 13 Jiro cʉ̃ja ca waa nemoro, José pea cʉ̃ jũwʉ jãarire cʉ̃re cʉ̃ja ca majiro tiiupi. To biri Faraón pea Josére “Tii pooga macʉ̃ niijapi,” ĩi majiupi. 14 Tee jiro José, cʉ̃ pacʉ Jacob, cʉ̃ puna niipetirã, setenta y cinco bojoca ca niirãre, Egipto pee cʉ̃jare jee doo dotiupi. 15 To biro biima ĩigʉ, Egipto yepapʉ niigʉ waaupi Jacob. Toopʉ bii yaiupi. Ñucã cʉ̃ puna, mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã cãa, tii yepapʉra bii yaiupa. 16 Jacob niiquĩricʉ cʉ̃ ca bii yairo cʉ̃ upʉri niiquĩriquere Siquem'pʉ ami waa, Abraham, Hamor punare cʉ̃ ca wapa tiirica maja opepʉ cʉ̃re yaacõaupa.
17 ”Ʉmʉreco Pacʉ Abraham're, “To biro yʉ tiirucu,” cʉ̃ ca ĩirica cuu ca ea nʉnʉa waaro, Israel yaa pooga macãrã Egipto yepapʉ niirã paʉ bojoca bʉʉupa. 18 To biro cʉ̃ja ca biiri cʉ̃marire, Josére ca majitigʉ, Egipto yepare wiogʉ jãaupi. 19 To biri cʉ̃ pea, mani yaa pooga macãrãre ĩi dito, mani ñicʉ̃ jãare ñañaro cʉ̃jare tii epe, cʉ̃ja puna wãma ca baʉarã cãare ĩa nʉnʉjee dotiti, cʉ̃ja ca bii yairo tiiupi. 20 To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca tiiri cuurena baʉaupi Moisés. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa biijejagʉ añugʉ niiupi. Cʉ̃ pacʉa pea itiarã muipũa peti cʉ̃ja yaa wiira cʉ̃re majo niiupa. 21 Jiro cʉ̃re jĩarema ĩima ĩirã, diapʉ cʉ̃ja ca poo yuu cojogʉre, faraón macõ cʉ̃re amiri cõ macʉ̃ majuro peere biro cʉ̃re majoupo. 22 To biro cõ ca tiiricʉ niiri, Egipto macãrã yee majiriquere bue majio ecori, cʉ̃ ca wederije, cʉ̃ ca tiirije cãare bʉaro ĩi bayi, niipetirije ca tii maji petigʉ bii maja nʉcãupi Moisés.
23 ”Cuarenta cʉ̃mari cʉogʉ, cʉ̃ yaarã israelitas're: “Ca ĩagʉ waape niicu,” ĩiupi Moisés. 24 Cʉ̃jare ĩagʉ waagʉ, jĩcʉ̃ Egipto macʉ̃, jĩcʉ̃ cʉ̃ja mena macʉ̃re ñañaro cʉ̃ ca tiiro ĩari, cʉ̃re camotagʉ waama ĩigʉra, Egipto macʉ̃re quẽe jĩacãquĩupi. 25 “Cʉ̃ jʉori, ‘Ʉmʉreco Pacʉ manire ametʉenerucumi,’ ĩi tʉgoeñarucuma yʉ yaarã,” ĩi tʉgoeñamiupi Moisés. Cʉ̃ja pea to biri wãme tʉgoeñatiupa. 26 Ñucã ape rʉmʉ cʉ̃ yaarã pʉarã israelitas wado cʉ̃ja ca ameri quẽe niiro ĩari, añuro cʉ̃ja ca niiro tiirʉgama ĩigʉ, “Mʉja jĩcã majara mʉja nii, ¿ñee tiirã ñañaro mʉja ameri tiiti?” cʉ̃jare ĩimiupi. 27 To biro cʉ̃ ca ĩirora, cʉ̃ mena macʉ̃re ca quẽe niijãgʉ pea, Moisés're tumicõa cojo, o biro cʉ̃re ĩiupi: “¿Ñiru jãare ca dotipʉ, jãare ca ĩa bejepʉ, mʉre cʉ̃ tiijãri? 28 ¿Ñamica, egipcio bojocʉre mʉ ca jĩajãrore birora, yʉ cãare jĩarʉgʉ mʉ tiiti?” cʉ̃re ĩiupi.[d] 29 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirijere tʉo uwima ĩigʉ, Madián yepapʉ duticoaupi Moisés. Tii yepapʉre ape yepa macʉ̃re biro niirucuupi. Toopʉ niigʉ, pʉarã puna cʉtiupi.
30 ”Cuarenta cʉ̃mari jiro, ca yucʉ maniri yepa Sinaí ʉ̃tãgʉ pʉto, jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃, yucʉgʉ ca pota cʉtiricʉ ca ʉ̃ʉrije watoapʉ cʉ̃re baua eaupi. 31 Moisés pea to biro ca biirijere ĩagʉ, ĩa ʉcʉacoa, añuro ĩa quenorʉgʉ pʉto jañuro waa nʉnʉa waagʉ, Ʉmʉreco Pacʉ o biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro tʉoupi: 32 “Yʉa, mʉ ñicʉ̃ jãa Ʉmʉreco Pacʉ yʉ nii. Abraham, Isaac, Jacob jãari Ʉmʉreco Pacʉ yʉ nii,” cʉ̃re ĩiupi.[e] To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro tʉogʉ, cʉ̃ pea uwi nana yai waama ĩigʉ, ĩa cojori méé biicãupi. 33 To biro cʉ̃ ca biiro, Moisés're o biro cʉ̃re ĩiupi Ʉmʉreco Pacʉ: “Mʉ dʉpo jutire tuu weeya. Mʉ ca nucũri yepa ca ñañarije maniri yepa nii. 34 Yʉ yaarã Israel yaa pooga macãrã Egiptopʉ ca niirã, ñañaro cʉ̃ja ca biirijere ĩa, ‘Ñañaro peti mani tamʉocã anore niirã,’ cʉ̃ja ca ĩirijere yʉ tʉo, to biri cʉ̃jare ametʉenerʉgʉ yʉ duwi doojãwʉ. ‘Dooya. Ñucã Egiptopʉra mʉre tiicojogʉ doogʉ yʉ tii,’ ” cʉ̃re ĩiupi Ʉmʉreco Pacʉ.[f]
35 ”Ani Moisés, “¿Ñiru jãare ca dotipʉ, jãare ca ĩa bejepʉ, mʉre cʉ̃ tiijãri?” cʉ̃ja ca ĩi ĩa junaricʉrena ñucã, Ʉmʉreco Pacʉ pea cʉ̃jare ca ametʉenepʉ, cʉ̃jare ca jʉo niipʉ, cʉ̃re tiicojoupi Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃, potagʉ ca ʉ̃ʉricʉ watoapʉ ca baua earicʉ cʉ̃ ca doti tutuarije jʉori. 36 To biri Moisés'ra tii yepare ca ĩa ñaaña manirije tii bau nii, Dia Pairiya Ca Jũari yaare jʉo tĩa, ñucã ca bopori yepapʉ cãare cuarenta cʉ̃mari peti ca ĩa ñaanã manirije tii bau nii, ca tiiricʉra, mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarãre cʉ̃jare jʉo witi nʉcãupi. 37 Ñucã cʉ̃ra, israelitas're: “Mʉja watoare jĩcʉ̃ cʉ̃ yee quetire wede jʉgueri majʉ yʉre biro ca biigʉ cʉ̃ ca nii earo tiirucumi Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃re mʉja tʉo nʉnʉjeerucu,” cʉ̃jare ĩiupi.[g] 38 Ñucã ani, Moisés'ra, ca yucʉ maniri yepapʉ Israel bojocare jʉo niigʉ, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃, Sinaí buuropʉ niigʉ cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirijere, mani ñicʉ̃ jãa peere wedecojo niiupi. Ñucã cʉ̃ra, catirique maquẽ wederiquere Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojorije cãare ñeeupi, manipʉre cʉ̃ ca wede ametʉenepere.
39 ”Mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã pea, cʉ̃jare cʉ̃ ca wederijere tʉo nʉnʉjeerʉgati, teere tʉo juna, ñucã Egipto peera tuacoarʉgaupa. 40 To biri: “Jʉ̃guẽa, manire ca jʉo waparãre quenoña. Ani Moisés, Egiptopʉ mani ca niiro manire ca jʉo witimiricʉ cãare mani majiti. Do biro peti biicãbumi doca,” ĩiupa Aarón're.[h] 41 To biro ĩicãri jĩcʉ̃ wecʉ macʉ̃re biigʉ weeri, waibʉcʉrã jĩa, cʉ̃re tiicojo nʉcʉ̃ bʉo, boje rʉmʉ queno peo, tii ʉjea nii niiupa, cʉ̃ja majuropeera cʉ̃ja ca quenoricʉrena. 42 Ate jʉori Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃jare camotati, ʉmʉreco tuti macãrã ñocõarena cʉ̃ja ca tii nʉcʉ̃ bʉoro cʉ̃jare tiiupi. O biirijera ĩi owarique nii Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca owarica pũuropʉre:
44 ”Mani ñicʉ̃ jãa ca bopori yepare niirã, Ʉmʉreco Pacʉ, bojoca watoare cʉ̃ ca niirijere ca bii ĩñori wiire, Moisés're, “Mʉ ca ĩarica wiire biiri wii tiiya,” Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca ĩirica wiire biiri wii cʉ̃ ca tiirica wiire cʉoupa. 45 Mani ñicʉ̃ jãa pea tii wiire ñeeri jiro, ape poogaari macãrã yaa yepare Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃jare tiicojorʉgʉ, cʉ̃ja ca ĩa cojorora cʉ̃jare cõa wiene, cʉ̃ ca tiiri yepare Josué cʉ̃jare cʉ̃ ca doti niiro mena ẽmarã, cʉ̃ja menara tii wiire ami nʉnʉa waaupa. David cʉ̃ ca niiri cuupʉ, tii wii toora niicãupa. 46 David pea, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cʉ̃ ca tiirijere bʉa eaupi. To biri, Jacob cʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeericʉ Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire quenorʉgʉ cʉ̃re jãiupi. 47 Biigʉpʉa, Salomón'pʉ quenoquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire. 48 Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉa, bojoca cʉ̃ja ca quenorica wiijeri ʉnorena niitimi, ca biipere wede jʉgueri majʉ cʉ̃ ca ĩiricarore birora:
51 ”¡Mʉja pea ca ametʉene nʉcã pairã, Ʉmʉreco Pacʉre ca majitirãre biro amoperi cʉti, yeri cʉti, mʉja bii! To cãnacã tiira, Añuri Yerire mʉja junacã. Mʉja ñicʉ̃ jʉ̃mʉa niiquĩricarãre birora mʉja biicã. 52 Mʉja ñicʉ̃ jʉ̃mʉa niiquĩricarã, niipere Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉre, ¿ñañaro cʉ̃ja tiitiupari? Ca ñañarije manigʉ cʉ̃ ca doopere ca wede jʉguerã dooricarãre, cʉ̃jara jĩa bateupa. Mecʉ̃ra yua, ca ñañarije manigʉra ca dooricʉrena, mʉja pea cʉ̃re wedejãa, jĩa cõa, mʉja tii yerijãawa. 53 Mʉja, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã menapʉ doti cũuriquere ca ñeericarã, teere mʉja tii nʉnʉjeeti tee cãare” —cʉ̃jare ĩiupi Esteban.
57 Cʉ̃ja pea bʉaro acaro bui, cʉ̃ja amoperire paa biato, tiicãri, to ca niirã niipetirãpʉra ũmaa nea poori cʉ̃re ñeeupa. 58 Cʉ̃re ñee, macã tʉjaropʉ ami witi waari, ʉ̃tã mena cʉ̃re dee jʉo waaupa. Cʉ̃re ca wedejãarã pea, jĩcʉ̃ wãmʉ Saulo ca wãme cʉtigʉre, cʉ̃ja juti jotoa cʉ̃ja ca jãñarijere cote dotiupa. 59 Cʉ̃re cʉ̃ja ca deero watoara, o biro ĩi juu bueupi Esteban:
60 To biro ĩi ñaanuu waa, o biro ĩi acaro buiupi: “Wiogʉ, o biro ñañaro yʉre cʉ̃ja ca tiirijere cʉ̃jare acoboya.” Atere ĩi yapanogʉra, bii yaicoaupi Esteban.
<- LOS HECHOS 6LOS HECHOS 8 ->