3 To biri betiri juu bue yapano, cʉ̃ja amori mena cʉ̃jare ñia peo, cʉ̃jare waarique uwicã cojoupa.
6 Tii yucʉ poogare waa yuju peticã, Pafos cʉ̃ja ca ĩiri macãpʉ eaupa. Tii macãre bʉa eaupa jĩcʉ̃ majiri majʉ judíos bojocʉ, watoara “O biro biirʉga,” ĩi ditori majʉ Barjesús ca wãme cʉtigʉre. 7 Cʉ̃, cũmu pea, wiogʉ Sergio Paulo ca wãme cʉtigʉ, bʉaro ca tʉgoeña majigʉ mena niiupi. Wiogʉ pea, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉorʉgʉ, Bernabé, Saulore jʉo doti cojoupi. 8 Cũmu, griego wederique mena peera Elimas ca wãme cʉtigʉ pea, “Cʉ̃ja ca wederijere wiogʉ tʉo nʉnʉjeeremi” ĩigʉ, cʉ̃jare ĩi camotaupi. 9 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Saulo, romano wederique mena peera Pablo ca wãme cʉtigʉ pea Añuri Yerire ca cʉogʉ niiri, añuro cʉ̃re ĩa ãpõtĩo, 10 o biro cʉ̃re ĩiupi:
16 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Pablo wãmʉ nʉcã, “Wedeticãña,” ĩigʉ, cʉ̃ amori mena tii cõoña, o biro cʉ̃jare ĩiupi:
23 ”Ani David niiquĩricʉ pãramirena, “To biro yʉ tiirucu,” cʉ̃ ca ĩiricarore birora Ʉmʉreco Pacʉ, Israel bojocare ca ametʉenepʉre tiicojoupi Jesucristore. 24 Jesús cʉ̃ ca dooparo jʉguero, Juan, niipetirã Israel bojocare, “Ñañarije mʉja ca tii niirijere tii yerijãa tʉgoeña wajoa, Ʉmʉreco Pacʉ peere tʉo nʉnʉjee, uwo coe dotiya,” cʉ̃jare ĩi wedeupi. 25 Cʉ̃ ca bii yaipa tabe ca ea nʉnʉa waaro, o biro ĩiupi Juan: “¿Mʉja, ‘Ñiru niicumi,’ yʉre mʉja ĩiti? ‘Cʉ̃ niicumi,’ mʉja ca ĩi tʉgoeñagʉ méé yʉ nii. Ĩaña. Yʉ jiro doomi jĩcʉ̃, yʉa cʉ̃ dʉpo juti ʉnorena ca tuu weepʉ méé yʉ nii,” ĩiupi.
26 ”Yʉ yaarã Abraham pãramerã, mʉja judíos ca niitirã Ʉmʉreco Pacʉre ca nʉcʉ̃ bʉorã, ate ametʉarique queti mani yee nii. 27 Jerusalén macãrã, to biri cʉ̃ja wiorã, Jesús're ĩa majitiupa. To biri cʉ̃re jĩa cõarã ca biipere wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca ĩirique, yerijãarica rʉmʉri cõrora cʉ̃ja ca buerije ca ĩirore birora tiirã tiiupa. 28 Jĩcã wãme ʉnora ca jĩa ecopʉ cʉ̃ ca niipe ñañaro cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere bʉati pacarã, Pilato cʉ̃re cʉ̃ ca jĩa cõa dotiro booupa. 29 Cʉ̃ yee maquẽ niipetiro cʉ̃ja ca owarique ca ĩirore biro cʉ̃ja ca tii yapano peotiro jiro, yucʉ tenipʉ cʉ̃ja ca paa pua tuu cõaricʉre ami duwio, cʉ̃re yaa cõacãupa. 30 Ʉmʉreco Pacʉ pea ca bii yairicarã watoare cʉ̃re catiocãupi. 31 Galilea ca niiricʉ, Jerusalén pee cʉ̃ ca dooro cʉ̃re ca bapa cʉti dooricarãre paʉ rʉmʉri cʉ̃jare baua ea ĩño niiupi. Mecʉ̃ra, cʉ̃jara niima, “To birora biiwʉ,” bojocare ca ĩi wederã.
32 ”To biri ate añurije quetire mʉjare jãa wede, mani ñicʉ̃ jãapʉre, “O biro yʉ tiirucu,” Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩi cũurique maquẽrena. 33 Ʉmʉreco Pacʉa, mani, cʉ̃ja pãramerãre, cʉ̃ ca ĩiricarore birora tiimi, Jesús cʉ̃ ca cati tuaro tiigʉ. Salmos ca nii jʉori pũuro jiro macã pũuro o biro ĩi owarique ca ĩirore biro:
36 ”Díámacʉ̃ petira David, cʉ̃ ca niiri cuu macãrãre Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca dotiricarore biro cʉ̃jare jʉo niiri jiro bii yai, cʉ̃ ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã mena yaa cõa eco, cʉ̃ upʉri pea boa, biicã yai waaupa. 37 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca cati tuaro cʉ̃ ca tiiricʉ upʉri pea boatiupa. 38 To biri yʉ yaarã, Jesucristo jʉori, ñañarije tiirique wapare acobo ecoriquere mʉjare jãa ca wederijere majiña. 39 Cʉ̃ jʉori, niipetirã cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeerã, ca ñañarije manirã tii ecoma, niipetirije Moisés cʉ̃ ca doti cũurique jʉori, ca ñañarije manirã mʉja ca tii ecotiriquere. 40 Ca biipere wede jʉgueri maja o biro cʉ̃ja ca ĩirique, mʉjarena ca biitipere biro ĩirã, bojoca catiri niiña:
42 Pablo, cʉ̃ mena macãrã mena, nea poo juu buerica wiire cʉ̃ja ca witi waaro, “Ano jiro macã rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ cãare ate maquẽrena jãare mʉja wedewa ñucã,” cʉ̃jare ĩiupa. 43 Nea poo juu buerica wiipʉ cʉ̃ja ca nea poo juu buerije ca petiro, paʉ judíos, to biri judíos cʉ̃ja ca tii nʉcʉ̃ bʉorijere ca tii nʉnʉjeerã, Pablo, Bernabé jãare nʉnʉ waaupa. Cʉ̃ja pea:
44 Ñucã tii semana yapare yerijãarica rʉmʉ ca niiro, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire tʉorʉgarã tii macã macãrã niipetirã jañuripʉra neaupa. 45 To cõro paʉ bojoca cʉ̃ja ca nearo ĩarã, judíos pea bʉaro ĩa ajiari, Pablo cʉ̃ ca ĩirijere ĩi camota, cʉ̃re acaro bui tuti, ĩi jʉo waaupa.
46 To biro cʉ̃ja ca ĩiro tʉo, Pablo, Bernabé jãa pea cʉ̃jare uwi tʉgoeñaricaro maniro wede, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupa:
48 To biro cʉ̃ja ca ĩirijere tʉorã, judíos ca niitirã pea, “Wiogʉ yee queti añurije nii,” ĩi ʉjea niiupa. “Caticõa niiriquere ca bʉa eaparã niirucuma,” cʉ̃ ca ĩiricarã niipetirã tʉo nʉnʉjeeupa.
49 To biri tii yepa macãrã niipetirãpʉre, Wiogʉ yee quetire wedeupa. 50 Judíos pea cʉ̃ja ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã romirire, cʉ̃ja ca ĩa nʉcʉ̃ bʉorã romirire, to biri tii macã macãrã ʉmʉa ʉparã ca niirã mena wede peniri, Pablo, to biri Bernabére ñañaro cʉ̃jare cʉ̃ja ca tiirʉga nʉnʉjeero cʉ̃jare tiiupa. To biro tiicãri, tii yepare cʉ̃jare cõa wienecãupa. 51 Cʉ̃ja pea, “Mʉja yee wapa ñañaro mʉja tamʉorucu,” ĩirã, cʉ̃ja dʉporire jita ca ea tuariquere paa bate cũu, Iconio pee waacoaupa. 52 Jesús yee quetire ca tʉo nʉnʉjeericarã pea, Añuri Yerire cʉo, bʉaro ʉjea nii, bii niiupa.
<- LOS HECHOS 12LOS HECHOS 14 ->